Lună: iulie 2013

Categorii
poezii

Iubirile raman mereu restante

Iubirile raman mereu restante

In care parte, unde oare…
S-alerg sa scap de jugul greu?
Ca sunt din nou la stramtorare
Cu suflet greu, in incercare
Si plange amar launtrul meu.

Ma strange deznadejdea ca un cleste
Iar suferinta ma apasa greu
Tristetea amarnic ma izbeste
Amaraciunea incolteste
Abia respir pe drumul meu.

Am inteles ca aici in lumea asta
Totul e fara pret, amar, inselator,
Iubirea e balon de spuma albastra,
Durerea bate zilnic in fereastra,
Si risc sa ma usuc de dor.

Aripile de zbor sunt frante
Si zac neputincioase in ungher
Iar bucuriile aici sunt halte
Iubirile raman mereu restante
Marsaluiesc cu sufletul stingher.

Privesc spre cerul plin de stele
Si ma intreb cum pot sa il ating
Cand zilele sunt searbede si rele
Iar eu marsaluiesc cu greu prin ele
Privind cum visele încet se sting.

Greta Andreica … 29 iulie 2013

Categorii
poezii

Te-am asteptat

Te-am asteptat sa ma alinti pe nume
Sa alergam de mana aicea jos
O bucurie negraita mi-ai adus anume
Cand noi vorbeam totul era frumos.

Au inflorit caisii in livada,
In plina toamna erau numai flori
Si cine-n lume mai putea sa vada
In inima cum explodau culori

Si rosu verde, galben ca lamaia
Un curcubeu m-aprinse cu mult dor
Tu erai lumina, steaua…tu faclia
Si nu-mi pasa puteam de acum sa mor.

Mi-ai raspandit in suflet o lumina
Cu aroma de cirese si de flori
Si nu visam durerea ce-o sa vina
Cand zilnic ma faceai sa zbor pe nori.

Azi stau la poarta vietii inlacrimata
Si mai adun petale de pe jos
Ca dragostea de foc mi-a fost tradata
Si tandari s-a facut visul frumos!

Din experienta de viata a unui suflet drag

Greta Andreica

8 iulie 2013

Categorii
poezii

Furia oarba a neputintei crunte

 

Stiam ca plange cerul pe poteci
Si n-are cum lumina sa-ma absoarba,
Dar am plecat sa ma ascund pe veci
Sa stau pitita dupa umbre reci
In nebunia mea eram asa de oarba!

Un val aduce altul val din zare,
Se ingramadesc naucitor spre mal.
Caut alin si leac cu disperare
Sa ma-nvelesc doar in uitare
Dar zac la tarm lovita crunt de val.

Furia oarba a neputintei crunte
Ma-nvaluie, ma strange ca un ghem,
In suflet mi s-a pravalit un munte,
Dureri navalnice imi zac pe frunte,
Iar sub povara deznadejdi gem.

Cum pot sa ma ridic acuma oare?
Cand mii de tone ma apasa greu!
Zdrobita si calcata in picioare,
Ranita grav, in incercare,
Privesc doar catre Tine Dumnezeu!

Doar mana Ta mai poate a ma scoate
Din inclestarea unde zac zdrobita,
Mintea natanga n-a stiut socoate
Iar astazi doar a geme poate
Si…  a astepta sa fie izbavita.

01 07 2013
Greta Andreica

 

 

 

Atata truda, atata lupta
Atata alergare grea