Caracter și cuvant și iubire și dor Și stele ce cad în tăcere cand mor, Și zbaterea apei îngrădită-n prileaz Și lacrima amară ce curge pe obraz, Iubirea ce arde tăcut în văpăi Și gandul ce zburdă pe tainice căi, Amar și tristețe frustrare și vis Un dor ce se sparge căzand în abis… Lumina…
Intind mana să opresc clipa ce zboară spre stele, Să adun nemărginirea din dorurile mele. Cum aș putea să uit iubirea ce arde și suspină? Învăt să î-mi șterg mana cuprinsă de tărană. Icnesc în neputința amărăciunii mele, Curg din mine vise ce zboară printre stele! Dar neputința-i oarbă și seacă și nătangă, Iar ochii…
