Categorii
poezii

Trăire

Caracter și cuvant și iubire și dor
Și stele ce cad în tăcere cand mor,
Și zbaterea apei îngrădită-n prileaz
Și lacrima amară ce curge pe obraz,
Iubirea ce arde tăcut în văpăi
Și gandul ce zburdă pe tainice căi,
Amar și tristețe frustrare și vis
Un dor ce se sparge căzand în abis…
Lumina ce curge din tainic izvor
Și sufletul cald ce arde de dor,
Iubirea supremă curată din stea
Și iarba strivită sub talpa cea grea
Campia cea verde plină de flori
Și cerul albastru senin fără nori,
Iubirea adancă ce așteptă spașit
Cand rana-i făcută de cel mai iubit,
Speranța ce trece dincolo de nori
Și așteaptă în tăcere tainice zori,
Le am de la Tine sădite adanc
În codul vieții de cand am fost tanc!
Doar Tu ce esti Rege și știi să veghezi
Poți da simțaminte atunci cand creezi.

Greta Andreica. 09 07 2018

Categorii
poezii

Nemărginirea din dorurile mele.

Intind mana să opresc clipa ce zboară spre stele,
Să adun nemărginirea din dorurile mele.
Cum aș putea să uit iubirea ce arde și suspină?
Învăt să î-mi șterg mana cuprinsă de tărană.
Icnesc în neputința amărăciunii mele,
Curg din mine vise ce zboară printre stele!
Dar neputința-i oarbă și seacă și nătangă,
Iar ochii plini de cer au început să plangă…
Sunt vise frante-n iarbă de firea mea neinfrantă
Cand nu privesc la îngeri ce-n slava slavei cantă!
Sunt deziluzii oarbe sorbite în căutări
Platite-n vama vieții cu a nevergherii stări.
Sunt lupte trecatoare fără un scop real
Cand ideaul veșnic suprem și capital,
Se pierde-n depărtare fiindcă privirea-i jos,
Gandirea-i tot în humă uitand că-i cu folos
Sa fie doar spre țintă, spre Adevărul viu,
Spre Regele cel veșnic pană cand nu-i tarziu!
Pană cand viața încă pulsează în acest trup
Mă lupt firea nătangă în două să o rup.
Ca să trăiesc în Duhul încă de aici de jos,
Să nu mă înșel pe mine crezand că-s cu Hristos!

Greta Andreica
08 07 2018