Nu-s vrednică Stăpâne
De tot ce-mi dăruieşti
Ce grijă ai de mine!
De toate îmi pregăteşti.
Tu ştii de nu am pâine,
De banii nu-mi ajung,
Dar astăzi ca şi mâine
Tu mă ajuţi la jug.
Când boala mă doboară
Şi apăsată-s greu
Tu, Doamne, a câta oară?
Eşti lângă patul meu!
Aici eşti lână mine
În greul cel mai greu,
Şi mă mângâi Stăpâne
Când întristată-s rău.
Ce har, ce îndurare
Reverşi asupra mea,
Mă-nvălui în iertare
Şi-mi dai lumina Ta.
Nu-s vrednică Isuse
De bunătatea Ta,
Ce îndurări nespuse
Reverşi în viaţa mea!
Mă-nchin cu umilinţă
La tronul Tău ceresc
Cu adâncă pocăinţă
Mă-nchin şi mă smeresc!
Amin
Greta Andreica
Bună, mă bucur că ai intrat în acest spaţiu virtual, te invit să mă cunoşti prin ceea ce scriu. Iubesc poezia şi îmi place să versific, dar în acelaşi timp scriu şi meditaţii, mărturii. etc. Tot aici vei găsi o parte din lucr