Către Iordan

Venea Isus din Nazaret,
El Unsul, ce era nemarginirea,
Pășea Galileianul, Marele înțelept
Către Iordan spre a-și împlini menirea!

-Eu am nevoie, Tu, sa ma botezi,
Că Tu ești Sfânt, zise Botezatorul
-Tu ești trimis aici ca să lucrezi,
Să mânuiești întreg poporul.

-Să împlinim ce trebuie împlinit
Îi spuse lui Ioan, Cel ce era Iubirea!
Și în Iordan către botez El a pășit,
Iar Dumnezeu își însoțea Zidirea.

Un glas din cer s-a auzit
Ce-și răspândea în jur puterea
“El este Fiul Meu Cel preaiubit
În care Îmi găsesc toată plăcerea”

Căci cerurile s-au deschis
Spre a-I confirma Dumnezeirea!
În chip de porumbel precum e scris
Și-a arătat chiar Dumnezeu iubirea!

Iar dacă El, Isus, a împlinit întocmai
Cuvântul Tatălui precum a spus
Și noi suntem datori să facem totul
Pentru a putea ajunge în ceruri sus.

Versuri: Greta Andreica, pictura: Alexandra Andreica

Acest articol a fost publicat în poezii. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>