Categorii
poezii

Sunt un nimic


Nimic nu sunt, nimic sub soare,
Sunt o fiinţă trecătoare.
Sunt pana ce este purtată-n vânt,
Sunt doar o mână de pământ…
Sunt pumnul de tarâna trecător,
Cu sufletul arzând de dor…
Care Te caută mereu, mereu,
Să se adâncească-n Tine Dumnezeu!

În mine stă-n adânc ascuns,
Un suflet care geme după Nepătruns,
Un suflet… ce Te caută mereu,
Că e crâmpei din Tine, Dumnezeu!

Orice aş avea pe acest pământ
Sunt ca o pasare plutind în vânt…
Cu gândul colindând prin necuprins
Ma macină un dor de neînvins
Există-o sete de nestăvilit,
Să stau la pieptul Tău necontenit.
Să mă înalţ spre Tine azi doresc,
Să mă descătuşez de ce e pamântesc.

O Doamne ajuta-mă să Te iubesc,
Din drumul Tău să nu mă rătăcesc…
Să ţin cărarea, dreaptă pe vecie,
Pân-voi ajunge sus în veşnicie.

Un răspuns la “Sunt un nimic”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *