Prin ceaţă către Infinut,
Mă ridic prin credinţă spre Tine,
Cu zorii mă-ndrept spre zenit
Şi chiar de-s la urmă sosit…
Aş vrea să Te’nţeleg mai bine.
O slugă plecată-Ţi nainte,
Cu zorii În tainic prinos…
Să spele picioarele-ţi sfinte,
Cu lacrimi prin simple cuvinte,
Mă-ndrept către tine Hristos.
Nu îndrăznesc iubite Stăpâne
Să ridic ochi-mi mudari de firesc,
Dar Te rog vino astăzi, nu mâine,
Coboară din cer divina Ta pâine
Şi har pentru atunci când greşesc.
Sunt robul ce strigă salvare,
Firescul învăluie fiinţa de lut.
Adu Isuse har şi iertare…
Apa vie pe rănile amare,
Prin har să rămân sub sfânt scut!
Te chem Isuse-n caldă rugăciune
Pentru acei ce nu te înţeleg,
Te rog mai fă o Doamne o minune
Ridică-i astăzi din genune,
Pe acei ce spre pierzare merg.
Nimic nu sunt o Tată fără Tine
Doar rătăcesc în lume fără rost,
Nu ştiu de teamă, de ruşine,
Că nu deosebesc răul din bine
Plecând de parcă nici n-au fost!
Ai milă sfinte Tată de noi toţi
Suntem creaţi de mâna Ta măiastră
Doar Tu o Doamne, Tu mai poţi
Să îi aduci la viaţă pe cei morţi
Deschide-le a inimii fereastră!
Umilă slugă, stau în rugăciune,
Ajută-mă să Te urmez mereu.
Iar dacă nu ştiu multe spune,
Până al vieţii soare nu apune
Învaţă-mă, o Preamărite Dumnezeu.
Amin
Zalau 4 sept 2012