Categorii
poezii

În încleștare

Când urlă deznadejdea în adânc
iar aripa speranței zace ruptă
Când dorurile toate ți se frâng
Iar ochii in tacere-ți plâng
Ridică-te, nu renunța la luptă.

Când toți din jurul tău te lasă
Iar lupta mai amar se intețește,
Când prietenii iubiți te apasă
Știind de starea ta, nici nu le pasă
Tu rabdă, iartă și iubește!

Când simți că-i greu pe cale
Să mergi plângând mereu,
Când umbli doar prin vale
Tovarăș de răbdare
Îți este doar credința-n greu.

Când cei mai dragi pe lume
Se întorc și te rănesc
Când totu-i val și spume
Adu-ți aminte anume
Viața și durere, cu toate se sfârșesc.

Nu renunța nicicând la luptă
Chiar frații tăi de râd de tine,
Cămașa prețioasă de ți-e ruptă
Târâș de mergi, redută cu redută
Câștigă, mergi mereu spre bine.

Cu inima fărâme și coatele zdrelite
Cu haina ruptă toată și părul năclăit
Nu renunța la mersul spre înainte
În crâncenă încleștare adu-ți mereu aminte
În sângele salvării pe veci tu ești sfințit.

 

Greta Andreica
15.05 2016

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *