În încleștare

Când urlă deznadejdea în adânc
iar aripa speranței zace ruptă
Când dorurile toate ți se frâng
Iar ochii in tacere-ți plâng
Ridică-te, nu renunța la luptă.

Când toți din jurul tău te lasă
Iar lupta mai amar se intețește
Când prietenii iubiți te apasă
Știind de starea ta lor nu le pasă
Tu rabdă, iartă și iubește.

Când simți ca-i greu pe cale
Să mergi plângând mereu,
Când umbli doar prin vale
Tovaraș de răbdare
Să-ți fie doar credința-n greu.

Când cei mai dragi pe lume
Se-ntorc și te rănesc
Când totu-i val și spume
Adu-ți aminte anume
Viața și durere cu toate se sfârșesc.

Nu renunța nicicând la luptă
Chiar frații tai de râd de tine
Cămașa prețioasă de ți-e ruptă
Târâș de mergi, redută cu redută
Câștigă, mergi mereu spre bine.

Cu inima fărâme și coatele zdrelite
Cu haina ruptă toată și părul năclăit
Nu renunța la mersul spre înainte
În crâncenă încleștare adu-ți mereu aminte
În sângele salvării pe veci tu ești sfințit.

Greta Andreica
15.05 2016