Timpul trece şi prin noi
pe a vremii cale…
ne trezim atât de goi
respirând agale
Precum apa cea din munţi
Fuge spre câmpie
Timpu-aduce anii mulţi,
Si o vesnicie
Timpule nu te grăbi
Că ne-nbătrâneşti
Stai pe loc şi nu fugii
Unde te grăbeşti?
Ce e astăzi mâine nu-i
Pleacă pe vecie
Dar rămâne-n locul lui
Amintirea vie
Timpul e stăpân pe lut
Totul învecheşte
Dumnezeu cel absolut
Ceru-ţi pregăteşte!