Un glas

Suntem un glas care Te cheamă,
Un glas ce are codul Tău…
Un glas de care Tu ţii seamă,
Suntem crâmpei din Dumnezeu!

Ai dat Ţărânii glas Stăpâne
Când ne-ai creat să vieţuim,
Suflarea Ta ai pus Divine
Şi Codul Tău, să Te iubim.

Acum din valea cu suspine,
Te strigă glasul ce l-ai dat,
Ne ajută să venim la Tine,
Să nu rămânem în păcat.

Ca în marea zilei dimineaţă
Când vei veni pe albul nor
Cu ochi deschişi spălaţii de ceaţă,
Să Te-ntâlnim o Doamne-n zbor!

Şi să petrecem pe vecie
La Sânul Tău Stăpâne bun,
În Sfânta Ta împărăţie…
În bucurii ce nu se spun.

Amin
Zalau, 2 sept. 2012