Etichetă: ridicare

(Romani 7)

Unde Doamne să Te caut
Unde-n nemurire?
De teluric sunt cuprinsă
Uneori sunt chiar învinsă
Rătăcesc neştire.

Vreau doar binele să-l fac
Să trăiesc curată
Însă răul e-n cerdac
Iată că pe el îl fac
Este o luptă viata toată

Trage carnea spre pamânt
Mă apleacă tare…
Eu mă lupt în al meu gând,
Mă smeresc şi mă frământ
Cer putere şi răbdare.

Vreau să mă înalt deplin
Către Tine Tată!
Să-mplinesc al meu destin
Azi smerită mă închin
Cu viata toată.

Numai Tu o Doamne mare
Mă poţi transforma deplin!
Poţi să schimbi această stare,
Să-mi dai har şi ridicare…
Doar prin Duhul să mă-nchin.

amin
Zalau 5 Ianuarie 2012

Vino Doamne!

Cum să-mi ţin curată a vieţii cărare
Când lupte cumplite duc aici în vale?
Când vrăşmaşu urlă, mă ameninţă iar
Vrea să mă convingă că lupt în zadar.

Pe cărarea vieţii, spinii se-nmulţesc
Duhuri stau şi-aşteaptă să mă prăpădesc
Îmi întinde curse zi de zi Satan
Iar pofta m-atrage înspre cel viclean.

Ce să fac eu Doamne fără Tine aici
Pe acest pământ între mari şi mici?
Cum să iert Isuse pe toţi cei ce-s răi
De nu vii cu mine printre munţi şi văi?

Cum aş putea oare eu să mă ridic
Când cel rău pândeşte tot ce fac şi zic?
Cum să pot eu Doamne, a mă pocăi
Dacă sfântu-Ţi braţ nu m-ar sprijini?

Vino de m-ajută Doamne-n orice zi
În lupta cumplită să pot birui!
Stau şi mă ferământ nu ştiu ce să zic
De nu mă sprijini… eu rămân… nimic!

Cand multi in lupta acum abdica,
Te chem crestine, fii victorios!
Porneste inainte fara frica!
Spre cer privirea ti-o ridica,
Urmeaza invatatura lui Hristos.

Mijlocul sa-l ai incins cu adevarul
Imbracaminte, platosa neprihanirii,
Cu ravna Evangheliei incaltat piciorul,
Ca un soldat urmand superiorul,
Pe front luptand cu armele iubirii.

Pe cap sa-ti pui azi coiful mantuirii,
Sabia Duhului s-o ai mereu la indemana
Fii neobosit, purtand poverile iubirii
Neascultand nicicand indemnurile firii,
Evanghelia, sa-ti fie-n veci stapana.

Scutul credintei protectie sa-ti fie,
Sagetile arzatoare cu el doar le poti stinge.
Lasa frica! Dovedeste a lui Isus tarie!
In infruntare, din tine curge numai apa vie!
Cat tu esti VIU, nimic nu te invinge!

Tu n-ai a te lupta cu carne sau cu sange
Crestine, te trezeste acum iti zic!
Ci duhurile rele din vazduh ai a invinge
Puterea intunericului s-o poti stinge
De abdici in lupta asta, n-ai castigat nimic.

Stai gata dar, de lupta-n orice vreme,
Toata armatura sfanta sa o ai cu tine
Ca sa te poti impotrivi, fii gata! Nu te teme!
In ziua rea nu fi fricos! Nu geme!
Ca Dumnezeu n-o sa te lase de rusine.

In lupta grea, in inclestare, in valtoare,
Iubind… vei ramanea-n picioare,
Nu este forta-n univers sa-te doboare
Cat tu iubesti, puterea ta e mare!
Iubirea e din Dumnezeu, si e biruitoare!

Zalau aug. 2010

Aducere aminte

Între tărmuri de viaţă mă zbăteam cu năduf
Luptând cu valul ce venea mereu cu putere,
În jur era apă şi oameni, imensul văzduh
Era marea vieţii, ce plata şi-o cere.

Năucă alergând, pierdut-am din timpu’ acordat
Căutand în van lucruri efemere, ce pier,
In braţe le-am strâns dar… s-au sfărâmat
Si-am plâns cu năduf… fiind goală de cer.

Din timp mi s-a spus de o barcă-a salvării
În care urcând eşti transformat pe deplin,
Însă atrasă eram de lumina mirifică-a zării
Dar cu cat ma zbăteam, adunam amar şi pelin.

Mi s-au frânt aripile-n zborul cel tern
Nu mai vedeam în toate nici un folos,
Atunci… m-a strâns la pieptu-i etern
Acel ce este Viaţa! Slăvitul Hristos!

Am înţeles că mă iubeşte aşa cum sunt,
Că nu mă iscodeşte judecând în fel şi fel.
Cioburi era viaţa mea, eram mânjită cu pământ
Dar nimeni nu m-a înţeles deplin ca El.

Trecut-au ani şi ani de atunci cu-a lor poveste
Iar eu mă odihnesc la pieptul său cel sfânt,
Pe drum m-au jefuit tâlhari şi „fraţi” fără de veste
Dar El m-a învăţat să fiu statornică-n CUVÂNT!

Azi pentru mine, în zi de aducere aminte,
Mai cer putere să-i iubesc pe toţi aşa cum sunt.
Când mă cobor în mine, îngân în slabele-mi cuvinte
-„Isuse! Fă-mă şi pe mine… cum eşti Tu: Sfânt, sfânt!”

amin
Zalău 21 nov 2010
Doresc să te conducă şi pe tine cititorule la o… serioasă analiză interioară.