Când m-ai chemat cu dragostea de Tată
Să mă întorc la Tine pe deplin,
De n-am răspuns chemări, adânc predată,
Mai cer putere şi… mă-nchin!
Dacă nu umblu drept în calea mea
Şi nu fac tot ce sunt datoare,
Când judec şi rănesc pe cineva
Mai dă-mi lumină să fiu simţitoare.
Dacă a lumii noastre bogăţie
Şi banii mă atrag cu forţa lor,
Te rog arată-mi calea spre Împărăţie
Să nu îmi pierd credinţa şi să mor.
De sunt nepăsătoare-n a mea cale
Iar vorba mea răneşte-n jur,
Mă-mbogăţeşte Tu cu ale Tale
Cuvinte sfinte, ce nu sună dur.
Aproapele-mi pe cale de-a căzut,
Iar eu l-am judecat ne-simţitoare,
De, inima adânc nu m-a durut
Te rog Părinte drag să-mi dai iertare.
Când grijurile vieţii mă frământă
Doar pentru cei din casa mea,
Vorbeşte-mi Tu prin Cartea sfântă
Şi pune-n ochii mei lumina Ta.
Dacă mă-ncântă a omului părere
Şi mă feresc de cruce-n calea mea,
O Doamne, limpezeşte a mea vedere
Şi dă-mi putere să îţi pot urma.
Dacă în rugăciune adânc nu mă smeresc
Când cer a Ta putere Sfinte Tată,
Iar grijurile lumii mă robesc,
Cu sfânta Ta lumină, Calea mi-o arată.
Zilnic mă ajută, să mă cercetez
Ca Harul Tău să curgă-n mine
Pe această Cale sfântă ce-o urmez
Ajută-mă să nu mă pierd de Tine.
Amin
Zalau, 2 August 2012