Categorii
poezii

Cu Dumnezeu pe metereze

Pe culmi de har plutesc ameţitor
purtată-n unduire de lumină,
De pe pământul trecător,
mă-nalţ în duh, în falnic zbor,
eliberată fiind de orice vină.

Şi curg lumini în sufletu-mi arzând,
se unduiesc, mă înconjoară, mă ridică.
Porţi de adorare-n mine deschizând,
mă contopesc cu Dumnezeu, crezând
în El, sunt liberă de orice frică!

Acolo-n slava slavei negrăite,
unde e doar iubire, pace, cânt,
acolo-s bucurii ce nu pot fi rostite
ci doar în duh pot fi trăite
de cel ce se încrede în Cuvânt.

Amin
Zalau, 21 Nov. 2012
Andreica Greta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *