„Vai de voi.!”.. şi… „vai de mine !”
„Vai de voi.!”.. şi… „vai de mine !”
( Isaia 5:11-22, 6:1-8 )
-„Vai de voi! ”
Spunea În vremea sa Isaia
Cu sufletul cuprins de întristare,
-„Vai de voi ce pierdeti noaptea
Înfierbântati de bautură tare!”
-„Vai de voi care va credeţi tari
Cand este vorba de vin si de pahar!”
Vai de cei ce numesc binele rău,
şi răul bine
Ei vor rămâne de ruşine!
-„Vai de voi!
Cari numiţi lumina întuneric
Iar întunericul lumină
-Vai de voi, vă credeţi fără vină!
-Vai de voi!
Cari trageti dupa voi nelegiuire
Cu funia minciunii, în groapa de pieire”
***
Şi drepte erau toate, aşa se întâmpla
Poporul era rău si inima-şi strica.
***
Dar într-o zi Isaia, vazu pe Cel Prea Sfânt
Pe un scaun de domnie înălţat de la pământ
Iar poalele mantiei, întreg Templu-umpleau
Puterea-I, maretia-I în jur se revărsau
Serafimi cu sase aripi deasupra Lui zburau
Strigând unul la altul, cu gura lor ziceau:
„-SFÂNT, SFÂNT, SFÂNT si minunat!
Este Domnul Ostirilor Cel Prea Inalt!”
-„Întreg pământul este plin de mărirea Lui!
În veci de veci să crească Slava LUI!”
Uşiorii uşii toti se zguduiau
Când serafimii-n măreţia lor vorbeau
Casa s-a umplut de fum…
Imaginea era infricosatoare acum.
***
Isaia cuprins de frică
A început atuncea a striga:
„VAI DE MINE! Ca si eu sunt „nimica”
Am buze necurate, un om sunt, păcătos!
Şi am vazut pe Domnul Înalt si Glorios!”
Dar…
Un serafim-l-atinse cu un cărbune aprins
Păcatul fu îndata ispăsit…
Nelegiuirea dusă în abis
Isaia fost-a curătit cu foc sfânt de pe altar
Si-ntreaga sa fiintă i-s-a umplut de Har
***
Sunt gata Doamne mare să merg oriunde vrei,
Ca sa-Ţi transmit mesajul, acuma dacă-mi ceri!
***
Uşor este in viaţă a spune
„Vai de voi!”
A acuza pe alţii şi-a nu privi spre noi,
Dar… când Domnu-ţi stă în faţă,
Vazandu-I maretia bine
Cu spaimă în privire, mai poţi să spui,
Doar… „VAI DE MINE!”
AMIN
Cititorule mediteaza bine la aceste lucruri si nu uita cum judeci asa vei fi judecat ! Iti doresc multa maturitate in gandire.