Roada Duhului cel Sfânt


Îndelunga răbdare este parte din roadă,
Ea are picioarele bine întărite,
Stăpână pe sine în orice împrejurare,
Cu grijă pășește mereu înainte.

Dragostea o ajută în grea încercare
Să ierte, să stea mereu neclintită,
Să-mpartă bunătate pe cale,
Să biruiască zâmbind orice ispită.

Pacea domnește în sufletul care
Se încrede în Domnul, orice ar veni,
În vremuri de teamă, în grea încercare,
Găsește desfătare în El zi de zi.

Când Duhul rodește, toate se schimbă,
Bucuria țâșnește, luminând împrejur,
Facerea de bine din suflet se revarsă,
Când Duhul Sfânt umple sufletul pur.

Credincioșia aduce statornicie în viață,
Crezând cu tărie în Cel Preaînalt,
Lumina de sus se așază pe față,
Iar omul predat se schimbă neîncetat.

Blândețea se-așază în sufletul care
Alege să ierte, mergând mai departe,
Răspunde cu pace atunci când îl doare
Și poartă iubire în vorbe și-n fapte.

Înfrânarea-i puterea de-a spune „ajunge”,
Când firea îndeamnă mereu spre păcat,
Cu Duhul în suflet, ispita o-nfrânge,
Și ține privirea spre cer necurmat.

Când toate acestea în suflet lucrează,
Se vede schimbarea în omul predat,
Căci Duhul cel Sfânt viața modelează
Și face omul cel vechi nou și curat.

Doamne, fă să rodească în mine
Tot ce-ai sădit prin Duhul Tău Sfânt,
Să crească mereu iubirea Ta în mine,
Statornică să rămân cât sunt pe pământ.

Greta Andreica, pictură Andreica Bedford.

Similar Posts

  • Vai de mine!

    Vai de mine! Până să vadă Slava cea cerească,Prorocul osândea cu glasul răspicat,Condamna lumea de vina omenească,O„vai de voi!” mereu a repetat. Căci e ușor să-arunci în alții piatra,Să vezi mereu doar vina lor,Să tragi cu arcul și săgeata,Să judeci și să ponegrești ușor. Când Templul s-a umplut tot de lumină,Iar serafimii: „Sfânt! Sfânt! Sfânt!”…

  • Mărșăluind spre casă

    Obosită de drum, cu ochii plini de lacrimi și dor, merg înainte pas cu pas… Privesc peste umăr spre prăpastia din care abia am ieșit, zdrelindu-mi genunchii în mersul greu al vieții.O rază de soare dansează înaintea mea pe cărare, dăruindu-mi puterea umblării prin credință, a iertării care aduce liniște și eliberare din orice zbucium…

  • Mâna inimii Tale

    Dumnezeu îmi vorbește din mine Blindaj, glorios, statornic și veșnicEști Tu, Părinte, Dumnezeu și Tată.Ascunsă cu Hristos în Tine, în loc tainic,Nu am a mă teme de nimic niciodată. Pot vânturi să sufle, furtuni peste mare,Pot bârfe și boli să înconjoare pământul,Seva ce curge din Tine fără încetareÎmi umple ființa, și ochii, și gândul. Eu…

  • Strigăt din pustiu

    Cine sunt eu să pot să cer,O, Tată Sfânt, a Ta prezență,Când am greșit atât de mult,Trăind fără adâncă reverență? Un ciob sunt, praful de pe drum,O frunză clătinată-n vânt,Dar mă încred adânc în TineȘi-n preasfințitul Tău Cuvânt. Ce-mi spune să nu mă-ndoiesc:De munții-n adânc se mută,În ceasul cel amar și greu,Dragostea Ta mă ține-n…

  • De vorbă cu moartea

    ” Biruință asupra morții” Prezență sumbră printre noi,Moartea-și atârnă liliecii pe coline;Peșterile-ți reci sunt un convoiCe umplu dealurile-n mărăcine. Te-am privit de aproape, moarte,Cu ochii plini de lut și teamă;Dar nu mai ești stăpână peste noapte,Ci umbră frântă, fără vamă. Ai strigat mii de nume peste timp,Ai numărat suspine grele,Dar peste-al tău adânc destinHristos sa…

  • Un nou început

    Un nou unceput în carecerul zâmbește pe potecile vieții,aducând noi șanse.Din petice de speranțe să croimdrumuri bătătorite,din pași mărunți, dar statornici,în care răbdarea învațăce graba nu poate cuprinde. Când genunchii plecați aducizbânzi,iar rugăciunea nerostităse face punte peste prăpăstii,când aripile frânte se înalță în zbormaiestuos. Rănile, odinioară deschise,devin semne de lumină,când eul se lasă înfrânt,iar sufletul,…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *