09 aprilie2010
corabia vieţii
Imi ard ochii cautandu-Te
In tumultul intamplarilor, ce vin
Asediindu-mi fiinta
Care imi macina credinta, picura pelin,
Ma izbesc, ma inconjoara,
Iar sufletul imi arde intrebandu-Te…
“Unde, unde esti Doamne?
Ai plecat cand imi este mai greu?”
Besmetica strang pamantul in palme!
“E inchis cerul pentru sufletul meu?
Asculta-ma!… Unde esti Doamne?”
Priviri lungi… iscoditoare… intrebatoare
Ma analizeaza.
Eu privesc spre Tine cu mirare!
“Doamne, acestia nu sunt fratii mei?
Unde… unde sa caut ajutoare?”
“Uita-te atenta”, Imi spui cu drag.
“Spre cine cauti cu privirea?
Spre lucruri, sau oameni sireag?
Dar ei insala!
Asculta-Ma si muta-ti privirea!
Eu sunt aici…
Chiar acum te ajut sa te ridici,
Nu te-am parasit nici o clipa,
Nu-ti pierde credinta
Ca Eu…
Eu aduc BIRUINTA.”
amin
Bună, mă bucur că ai intrat în acest spaţiu virtual, te invit să mă cunoşti prin ceea ce scriu. Iubesc poezia şi îmi place să versific, dar în acelaşi timp scriu şi meditaţii, mărturii. etc. Tot aici vei găsi o parte din lucr
Eu nu sunt un critic de literatura, dar parerea mea sincera este ca, cu fiecare poezie compusa devii din ce in ce mai priceputa in arta lirica. Poezia este superba din toate punctele de vedere. Felicitari.
Mulţumesc! Doamne ajută!