Privind spre mâine
Privind spre mâine care vine
Prin ochi de credinţă arzând
Dispreţuim orice ruşine
Şi-naintăm cu Dumnezeu în gând.
Nu este Calea totdeauna lină
Păşim ades cu pas anevoios
Dar viaţa ne-o petrecem în lumină
Cu ochii ţintă la Isus Hristos.
Când prin deşert trece cărarea
Prin soarele arzând dogoritor
Scrutăm cu ochii de credinţă zarea
Iar Duhul Sfânt ne vine-n ajutor.
Când vin furtuni devastatoare
Ce lasă-n urmă răni ce dor
Nu dăm-napoi în încercare
Chiar dacă şocul e ameţitor
Nu renunţăm la Ţinta cea propusă
Nu, niciun pas nu dăm-napoi,
Că mântuirea e prin Har adusă
Iar Duhul ne ajută, e cu noi.
Isus Hristos este în ceruri
Şi mijloceşte pentru noi
Prin Duhul ne trimite daruri
Să fim pe veci ai Săi eroi.
Privind spre mâine care vine
Prin ochii de credinţă arzând
Făcând a vieţii socoteală bine
Înaintăm cu Dumnezeu în gând.
Amin
Zalau 21 04 2012
minunata poezie