Etichetă: pocăinţă

Categorii
poezii

O mâna de țarâna


Cu pumni stranși, venim in lume
Iar cat trăim tot adunam
Dar intr-o zi vedem că-s spume
Avere, case, sau…. renume
Răman aici iar noi plecam!

O mana de țărâna umblatoare
Plina cu vise, doruri, nazuințe
Cu inima ce ades ne doare,
Iar cand suntem la stamtorare
Vedem a noastre neputinte.

Ăsta e omul, o parere!
O umbra ce se duce intr-o clipa
E nerv, vointa, e durere,
Dragoste, blandete si putere,
O mana stransa, sau…risipa.

Ne credem veșnici pentru o clipa,
Ne pare ca suntem nemuritori
Insa cand vine vre-o risipa,
Cand tot ce avem se duce-n pripa
Vedem ca suntem trecatori.

Ne framantam degeaba ca o umbra
Tot adunam la lucruri fara rost
In boala insa zarea-i sumbra,
Iar cand vedem a morții umbră
Ne înfioram ca un soldat în post.

Dar sufletul e veșnic, el traiește,
E mai presus de carnea pieritoare
El catre veșnicie ades privește
Prin Duhul adesea ne trezeste
Sa nu ne limităm la viața trecatoare!

Greta Andreica
24 Mai 2013

Categorii
poezii

Te simti murdar și obosit


Te simţi murdar şi obosit
În lupta ta cea ternă,
Păcatele te-au copleşit
Iar duhul ţie secătuit
Pe zilnica ta pernă.

Ai vrea să urci spre culmi de har
Pe drum către lumină,
Dar totul parcă e-n zadar
Şi te confrunţi cu atât amar…
Te simţi murdar şi plin de vină!

Când vine testul de credinţă
Te înfiori în duhul tău,
Doreşti ca să ai biruinţă
Însă eşti strâns în neputinţă
Te simţi îmfrânt şi-ţi pare rău.

Aceasta este lupta noastra
Ca sa putem fi transformati,
Ca să plutim spre zarea albastra
Mai sus de lumea cea sihastra
La Dumnezeu sa fim înaltati.

Nu este simplu, este lupta,
E zbatere si zvarcolire aicea jos,
Cand carnea in bucati e rupta
Doar Duhul Sfant in duh ajuta
Sa poți fi transformat in chipul lui Hristos.

De aceia astazi te ridica
Sa nu ramai in lume jos,
Vino la cruce fara frica
Și la piciorul ei abdica,
Sa nu te pierzi de Domnul nost Hristos.

Ca zilele se scurg în pripă
Şi ani trec şi trec pe rând
Să nu mai faci de har risipă
Te ascunde sub a Domnului aripă
Și te caiește-n duh plangand.

Atata Har mai curge înca
Pentru orice suflet pe pamant
Isus Hristos, eterna Stanca
Mai cheama-n dragostea-I adânca,
Sa ne smerim sub sfant Cuvant!

Greta Andreica
15 05 2013

Categorii
poezii

O cât aş vrea!


O cât aş vrea să pot să spun
La cei ce-s în pierzare,
Cât este Domnul meu de bun
Sub ocrotirea Sa să-i pun
Sub marea Sa îndurare.

O cât aş vrea să fiu un far
Ce lumii să arate,
Că e un ultim ceas de har,
Că mântuirea e în dar,
Cum scrie în sfânta Carte.

Să pot să duc vestea împăcări
În lumea asta largă,
În lungul şi în largul zării,
Să spun că Sângele iertării
Mai spală vina întreagă.

O cât aş vrea să îi aduc
Pe toţi, pe toţi, la Cruce,
Să strig că vremea-i în amurg
Cei ce-L resping în Iad ajung,
Iar şansa lor se duce!

O cât aş vrea să fiu mai sfânt
Făcând doar ce e bine.
Cu nou imbold, cu sfânt avânt
Să strig mereu al Său Cuvânt
Şi să mă încred în Sine.

Greta Andreica
Zalau, 22 februarie 2013

Categorii
poezii

Ce har, ce îndurare!


Nu-s vrednică Stăpâne
De tot ce-mi dăruieşti
Ce grijă ai de mine!
De toate îmi pregăteşti.

Tu ştii de nu am pâine,
De banii nu-mi ajung,
Dar astăzi ca şi mâine
Tu mă ajuţi la jug.

Când boala mă doboară
Şi apăsată-s greu
Tu, Doamne, a câta oară?
Eşti lângă patul meu!

Aici eşti lână mine
În greul cel mai greu,
Şi mă mângâi Stăpâne
Când întristată-s rău.

Ce har, ce îndurare
Reverşi asupra mea,
Mă-nvălui în iertare
Şi-mi dai lumina Ta.

Nu-s vrednică Isuse
De bunătatea Ta,
Ce îndurări nespuse
Reverşi în viaţa mea!

Mă-nchin cu umilinţă
La tronul Tău ceresc
Cu adâncă pocăinţă
Mă-nchin şi mă smeresc!

Amin
Greta Andreica

Categorii
poezii

Marea transformare


Mare este a Ta putere
Dumnezeu Preasfânt,
Ne-ai adus o mântuire
Nouă pe pământ

Duhul cel din veşnicie
Pus în trup de lut,
A putut ca să învie
Omul cel pierdut.

Minunată transformare
Pentru omul tern,
Puterea nemuritoare
Înghite cei peren.

Boldul morţii, el păcatul,
Fost-a înghiţit,
Nemurirea prin Înaltul
Viaţă a dăruit.

Când Hristos din veşnicie
Dezbrăcat de slavă,
S-a jertfit ca să învie
Fiinţa cea bolnavă.

Omul cel robit de patimi
Fost-a transformat,
Când sub cruce la Golgota
Viaţa şi-a predat.

Omul tern şi păcătos
Transformat deplin,
Prin Sângele lui Hristos
Intră-n sfânt Cămin.

Minunată mântuire
Plan divin ceresc
Ai adus Iehova Ire
Omului firesc.

Greta Andreica
14 Feb. 2013

Categorii
poezii

Ieri, azi şi… mâine


Ieri pierdută-n lumea mare
În drum către nicăieri,
Pleavă ce plutea în zare
Cu mândrie şi plăceri.

Ieri căutând o împlinire
Şi un nume pe pământ,
Plină de păcat şi fire
Neştiind ce este sfânt.

Azi prin marea-Ţi îndurare
Mântuită prin Hristos,
Sus în barca de salvare
Luptând să trăiesc frumos.

Orice mădular în parte,
Rob să-l fac ascultător,
De păcat vreau al desparte
Ca să ard apoi de dor.

Ochii mei sunt astăzi ţintă
Doar în Sfântul Tău Cuvânt,
Sufletul prin Duhul cântă
Ţintind spre ce este sfânt.

Mâine sus în Ţara Sfântă
În splendoare şi mărire,
Unde sfinţii toţi îţi cântă
Sus în Rai şi nemurire.

Fericită pe vecie,
Voi uita orice necaz.
Plină-n duh de bucurie
Fără lacrimă pe obraz.

Proşternută-n adorare
Îţi voi mulţumi frumos
Că din lumea de pierzare
M-a salvat Isus Hristos.

Greta Andreica
Zalau, 10 Feb. 2013.

Categorii
poezii

Ca Tine nu e altul


Mergând spre fericire
pe drumul nevăzut
Te caut prin credinţa
ce-mi este tainic scut!

Mă-nalţ spre necuprinsul
Ce mă absoarbe ades
El-naltul, El întinsul…
Ce dă vieţii sens.

Dar în trăirea-mi ternă
în zilnicul năduf
Pe întărita-mi pernă
În crâncenul zăduf

Se sparg în neputinţă
a inimi visări
tovarăş mi-e căinţa
pe-a vieţii slabe zări.

Doar inima-ţi vorbeşte
când mută-i gura mea
lacrima şiroieşte…
caut iertarea Ta

Dar deodată vine
al Duhului alin
purtând în tainic Sine
balsam măreţ Divin

Mă înconjoară pacea
durerea se chirceşte
plutesc în ‘nalte sfere
iar duhul meu trăieşte

Şi uit pe dată totul
durerea, chinul, greul
Ca Tine nu e altul
Tu, Sfântul, Dumnezeul!

Amin
Greta Andreica
08 Feb. 2013

Categorii
poezii

Să curgă râuri


Să curgă râuri binecuvântarea
S-aducă pace-n sufletul trudit
Şi să dispară totată întristarea
Ce adesea a umbrit cărarea
Să prindă viaţă cel ce-i obosit.

Să vină râuri de viaţă
S-aducă al păcii drag alin
Şi să dispară orice ceaţă
Ce împiedică o nouă dimineaţă
Să vină cu al ei festin.

Iar stropii harului să cadă
Peste al vieţii sec ogor,
Ca ce este uscat, să nu se vadă,
În mugurii care răsar grămadă
Să înflorească al harului izvor.

La poarta îndurări fără seamăn
Ne aşezăm cu suflet temător,
Te chemăm cu al nostru geamăt
Cu sufletul cuprins de freamăt
Să laşi să curgă Sfânt Izvor.

Amin
Greta Andreica
25 ianuarie 2013

Categorii
poezii

În slavă este bucurie


Dacă ai pornit pe Calea sfântă
Pe drumul care duce către cer,
Să ştii că mii de îngeri cântă
Iar Tatăl te binecuvântă
Că nu mai eşti în rândul celor care pier.

Acasă, în slavă-i bucurie mare
Când se întoarce un păcătos.
În ceruri este sărbătoare,
Se-nchină îngerii în zare,
Toată slava este a lui Hristos!

Dacă aşa de mare-i bucuria
Când unul singur se întoarce acasă,
Cum va fi oare veselia
Când răsuna-va toată veşnicia
Că a sosit a lui Hristos mireasă?

Bucurii de negrăit sunt pregătite
Acolo sus în ceruri pentru noi,
Cununi de slavă împodobite
Cu pietre preţioase, şlefuite,
Şi haine albe, sclipitoare, moi!

O fraţii mei, să mergem prin credinţă,
Să ţinem sus învăţătura lui Hristos!
Să fim smeriţi în necurmată pocăinţă,
Să împlinim a cerului dorinţă
Ca să putem ajunge-n locul glorios.

Categorii
poezii

Când mă întorc spre Tine


Când mă întorc spre Tine Doamne mare,
Eu mă cutremur,mă smeresc şi aştept,
Mi-ai dat viaţă, dragoste, iertare,
Să pot să mă ridic din neagra vale
Şi către cerul slavei să mă-ndrept.

Mereu nătângă, am rătăcit în vale
Că m-a atras mirajul pământesc,
Plăceri de-o clipă mi-au ieşit în cale,
Ce m-au chemat cu sclipitoare zale
Şi în păcat făcutu-m-au să vieţuiesc.

Sorbeam păcatul…să trăiască clipa
Iar ce e sfânt mereu se-ndepărta,
Nu mai simţeam nimic în pripă
Nici îngeri ce îşi fâlfâie aripa
Ci totul, totul se întuneca.

Doar corbii-n juru-mi se roteau
Dansând sinistra horă a aşteptării
Căderea, moartea mea o aşteptau,
Privind, din ciocuri croncăneau,
Cu ochi deschisi spre largul zării.

Dar ai venit din ceruri Tu iubire
Şi tot ce-a fost păcat s-au dus,
Fugit-au… corbii în neştire
Iar moartea care-mi aducea pieire
A dispărut, când ai venit Isus.

Amin
Zalau, 06 Octombrie 2012