Când mă întorc spre Tine Doamne mare,
Eu mă cutremur,mă smeresc şi aştept,
Mi-ai dat viaţă, dragoste, iertare,
Să pot să mă ridic din neagra vale
Şi către cerul slavei să mă-ndrept.
Mereu nătângă, am rătăcit în vale
Că m-a atras mirajul pământesc,
Plăceri de-o clipă mi-au ieşit în cale,
Ce m-au chemat cu sclipitoare zale
Şi în păcat făcutu-m-au să vieţuiesc.
Sorbeam păcatul…să trăiască clipa
Iar ce e sfânt mereu se-ndepărta,
Nu mai simţeam nimic în pripă
Nici îngeri ce îşi fâlfâie aripa
Ci totul, totul se întuneca.
Doar corbii-n juru-mi se roteau
Dansând sinistra horă a aşteptării
Căderea, moartea mea o aşteptau,
Privind, din ciocuri croncăneau,
Cu ochi deschisi spre largul zării.
Dar ai venit din ceruri Tu iubire
Şi tot ce-a fost păcat s-au dus,
Fugit-au… corbii în neştire
Iar moartea care-mi aducea pieire
A dispărut, când ai venit Isus.
Amin
Zalau, 06 Octombrie 2012
Un răspuns la “Când mă întorc spre Tine”
Amin ,slavit sa fie Domnul ,minunat ,Domnul sa-ti de-a multe binecuvintari si noi sa-l iubim pe Domnul care n-e scos din pacat si n-e adus la adevarata viata ….multe binecuvintari ;Domnul sa-ti inspire Duhul cu multe alte versuri care sa mingiie inimile indurerate….GBY..!!