Categorii
poezii

Eu… om…o părere…


Mă urc prin credinţă
Spre poarta eternă,
las harul să curgă
prin sufletul meu…
Dintre lună şi stele,
Galaxii neştiute…
Te aştept ca să-mi vii Dumnezeu!
Eu… om…o părere…
O brumă ce trece,
Ca praful de vânturi suflat!
Mă înnalţ prin credinţă
dezleg astrale mistere,
şi caut o Tată divinul Tău sfat!
Aripe de doruri,
mă poartă spre Tine
deşi în teluric mă simt înglodat.
Cu luna pe frunte,
cu stele pe umăr,
din drumul credinţei nu vreau să m-abat.
Când veştede frunze
îmi cântă-n ureche
simfonie ciudată ce abia a trecut…
Te implor, mă ţine curată,
şi scapă-mă Doamne de lut!

Greta Andreica
26 Martie 2013

Categorii
poezii

Nu poţi fi şi sfânt şi demon,



Curge harul cel măreţ astăzi pe pământ,
Din teluric, păcătos, poţi ajunge sfânt!

Harul iartă tot trecutul greu şi păcătos,
Te edifică, te spală, jertfa lui Hristos.

Dar odată ce-ai intrat în măreţul Har
Nu poţi face ce voieşti, trăind în zadar.

Harul te ajută-n toate să fii transformat
Dacă-n Jertfa din Golgota tu ai fost spălat.

Poţi trăi doar prin credinţă, fără de păcat,
Cum Hristos în lumea noastră, s-a păstrat curat.

Cine calcă pe-a Lui urme va creşte mereu
Şi va birui în viaţă tot ce este greu.

Nu poţi fi şi sfânt şi demon, de eşti cu Hristos,
Traiul tău în astă viaţă va fi luminos.

Nu te înşela degeaba chiar de cânţi frumos,
De nu ai viaţă sfântă, nu eşti cu Hristos!

Nu poţi spune în biserici că tu î-L iubeşti,
Când în viaţa ta în taină, în păcat trăieşti.

Poţi să predici cât voieşti dragostea, iubirea,
Dacă n-ai viaţă sfântă, ţi-ai ratat menirea.

Poţi să înşeli aici pe oameni că trăieşti frumos
Însă nimeni nu-l înşală pe Isus Hristos.

E semnalul cel din urmă, astăzi te trezeşte.
Şi prin lupa Lui Hristos viaţa o priveşte.

Nu-i păcat să mori creştine fără de Hristos
Şi să pierzi pe totdeauna raiul glorios?

Astăzi Domnul îţi vorbeşte prin al meu cuvânt
El aşteaptă după tine… să devii un sfânt!

Greta Andreica
22 Martie 2013

Categorii
poezii

Soarele şi luna


Soarele şi luna alunecă pe cer
Dar niciunul nu este stingher!
Soarele încălzeşte, dă viaţă, iar
Luna e regină, este un bun far.

Soarele şi ziua sunt îngemănaţi,
Luna şi cu noaptea sunt doi fraţi.
Soarele-i stăpânul, totul luninează,
Luna e regina, nopţile veghează.

Luna se hrăneşte din măreţul soare,
Ea lumina lui poartă până moare.
Norul nopţii gros luna-l luminează
Şi misterioasă sus pe cer veghează.

Astrele sunt pilde care ne vorbesc
Locul niciodată nu şi-l părăsesc.
Fiecare-n parte lucrul şi-au făcut
Sunt ascultătoare de la început.

Soarele, Viaţa, Regele, Iubirea
E Hristos Isus, El e nemurirea!
Fără a Lui lumină noi suntem pierduţi,
Rătăcim în noapte ca necunoscuţi.

Luna fără soare nu ar avea lumină
Ar fi rece, goală,veşnic peregrină.
Soarele o învie, o înnobilează,
E regina nopţii, sus pe cer veghează.

El Isus e Soare, Regele lumini
Noi creştinii luna, suntem peregrini,
Ne luăm lumina din lumina Lui
De al nostru Soare, spunem azi oricui.

Noi trăim acum acest mister,
Ne înnobilează Regele din cer.
El lumina lumii, dăruie Lumină
Cine îl ascultă va fi-n cer regină.

Greta Andreica
20 Martie 2013

Categorii
poezii

Pe poteci de lumină


Picură lumină, coboară mister
În omul de lut, trudit călător,
Coboară semnale, veşti din eter…
Să nu se simtă străin şi stingher
Când sufletul arde de dor!

Poteci de lumini coboară de sus,
O punte ce leagă eternul de lut
Un drum prin lumina fără apus,
Aşa cum poeţii au spus,
Ascult, mă închin şi privesc.

Necuprinse întinderi sorb cu nesaţ
Miliarde de stele mă atrag izbitor,
Ţin galaxiile strânse sub braţ…
o cometă pierdută încerc s-o agaţ,
Vreau să-nţeleg… înainte să mor.

De unde atâta mister şi lumină,
Coboară adesea spre ce-i trecător?
Semnale venite spre lumea de tină
Din veşnicia ce ne este vecină!
Ating omul peregrin… călător.

O clipă adesa şi viaţa-i trecută,
S-a dus pentru veci ce e pământesc,
Vine eterninitatea… cea neştiută!
Toţi ne-o dorim să fie plăcută!
Dar vai, ce puţini se pregătesc!

Greta Andreica
16 Martie 2013

Categorii
poezii

Azi imi pare rău

(Irina Zăhan)

Am cunoscut-o de curând,
Iar azi îmi pare rău de toate..
Că n-am avut măcar un gând,
Să fiu mai lângă, mai aproape.

Că n-am împărtăşit cu ea ce ştiu,
Că nu i-am spus de Mântuirea mare!
Acuma, pentru asta-i prea târziu,
Iar eu mă-nchin şi-mi cer iertare.

Nimic nu este la întâmplare
Din ce ni se întâmplă pe pământ,
Să ne întoarcem dar în graba mare,
Spre Cel ce este pururi Sfânt.

Azi iarăşi înţeleg, că totul este
De Dumnezeul nostru cântărit,
Iar într-o zi fără de veste….
Răspunde-vom de ce am făptuit!

Ce trecători suntem pe lume!
În faţa morţii abia gândim..
Că toate trec şi rang şi nume,
Rămâne doar să ne sfinţim

Greta Andreica
03 Martie 2013

Am scris aceste versuri, marcată de trecerea din viaţă a celei care a fost, Irina Zahan. Îmi ceruse prietenia cu puţin timp în urmă, iar acum când a trecut din viaţă îmi pare extrem de rău că nu am fost mai atentă, că nu am cunoscut-o mai de aproape, că nu am vorbit cu ea.

Categorii
poezii

Ascuns în Dumnezeu


M-ascund în Dumnezeul ce veghează
Cu inima lipită de a Lui,
În lume este frig şi se înserează
Iar inima de dor îmi însetează,
M-agăţ de stele şi încet tot sui.

Hiene urlă şi mă înconjoară,
Doar colţii le sclipesc pe înserat,
Te strig o Doamne! A câta oară?
Când temerile mă împresoară,
Să mă păzeşti, să nu cad în păcat!

Văd alba haină prin credinţă
Şi piatra preţioasă ce o să-mi dea,
Când voi intra în marea biruinţă
După o viaţă-n sfântă pocăinţă,
Dar astăzi, milă cer, în clipa grea.

Sabia Duhului o strâng cu putere,
Mă apăr în grabă cu falnicu-i scut,
În fapta credinţei păşesc cu plăcere,
Lupta e grea, vrăşmaşul mă cere,
Iar eu mă avânt, spre necunoscut.

Văd cerul cu ochi de credinţă,
Mă agăţ de Harul ce curge de sus,
Păşesc în a Domnului biruinţă
Cu aprigă, îmfocată dorinţă,
Să trăiesc ca şi Sfântul Isus!

Greta Andreica
13 Martie 2013

Categorii
poezii

O Mire drag!


Mă-nalţ spre tronul Tău de slavă
Şi mă închin cu umilinţă,
Că din făptura mea firavă
Făcut-ai steag de biruinţă!

M-ai ridicat pe înalte trepte
Şi m-ai umplut de sus cu har,
Îngeri ai pus să mă aştepte
Să nu mai bântui în zadar.

Am fost pierdut în lumea largă
Mergând mereu spre nicăieri,
Tu mi-ai schimbat viaţa întreagă
M-ai pus pe calea către cer.

Ai pus iubirea Ta în mine
M-ai uns cu undelemnul Sfânt,
M-ai învăţat să fac ce-i bine
Dându-mi lumină din Cuvânt.

Făcut-ai să ţâşnească-n mine
Izvoarele din cer se sus,
Ce adus-au bucurii divine
Şi haruri ce sunt de nespus.

Am cunoascut deodată totul…
Chiar dacă într-un ceas târziu,
În viaţă Tu mi-ai fost suportul
De ce m-ai uns cu Har… nu ştiu!

Ştiu doar că fost-am un nevrednic
Că zilnic am păcătuit,
Iar Tu un Dumnezeu puternic
Atât de mult pe mine m-ai iubit!

Acuma când privesc în urmă
La tot trecutul meu hidos,
Sunt fericit că sunt în turmă
Că toate mi-ai iertat Cristos!

Eu meritam doar osândire
În felu în care m-am purtat,
Tu mi-ai adus o izbăvire
Ai şters pe veci al meu păcat.

O Mire drag, Stăpân destoinic
Doar dragostea mi te-a adus,
Eu mă închin ca rob nevrednic….
Că sus pe cruce, Te-ai lăsat străpuns.

O veşnicie întregă scumpe Mire
N-o să-mi ajungă să îţi mulţumesc,
Că m-ai salvat de veşnica pieire
Şi-n dar mi-ai pregătit un Rai ceresc.

Greta Andreica
03 Martie 2013

Categorii
poezii

Când dai cu bucurie


Când dai cu bucurie
Din tot ce este al tău,
Comori pentru vecie
Aduni cu Dumnezeu.

Când mila ta e mare
Faţă de cel sărman,
Când dai la fiecare,
La văduvă şi orfan,

De vezi o mână întinsă
Şi nu o ocoleşti,
Răsplata ţi-e promosă
Din slăvile cereşti.

Când uşa ţi-e deschisă
Faţă de cel flămând,
Iar masa ţi-e întinsă
Cum scrie în Cuvânt,

Atunci să ştii creştine
Pe Domnul împrumuţi,
Când lupţi să faci doar bine
Pe Dumnezeu asculţi.

Chiar doi bănuţi de ai
În punga ta cea mică,
Tu în credinţă stai
Şi nu ai nici o frică!

Că Cel ce grijă poartă
Toţi crinilor din vale,
Îi pasă de-a ta soartă
Dă sens şi căii tale.

El singur nu te lasă
Nicicând pe-a ta cărare,
Când vei ajunge acasă
Răsplata-ţi va fi mare.

Greta Andreica
01 Martie 2013