Ascuns în Dumnezeu

M-ascund în Dumnezeul ce veghează
Cu inima lipită de a Lui,
În lume este frig şi se înserează
Iar inima de dor îmi însetează,
M-agăţ de stele şi încet tot sui.

Hiene urlă şi mă înconjoară,
Doar colţii le sclipesc pe înserat,
Te strig o Doamne! A câta oară?
Când temerile mă împresoară,
Să mă păzeşti, să nu cad în păcat!

Văd alba haină prin credinţă
Şi piatra preţioasă ce o să-mi dea,
Când voi intra în marea biruinţă
După o viaţă-n sfântă pocăinţă,
Dar astăzi, milă cer, în clipa grea.

Sabia Duhului o strâng cu putere,
Mă apăr în grabă cu falnicu-i scut,
În fapta credinţei păşesc cu plăcere,
Lupta e grea, vrăşmaşul mă cere,
Iar eu mă avânt, spre necunoscut.

Văd cerul cu ochi de credinţă,
Mă agăţ de Harul ce curge de sus,
Păşesc în a Domnului biruinţă
Cu aprigă, îmfocată dorinţă,
Să trăiesc ca şi Sfântul Isus!

Greta Andreica
13 Martie 2013