Vine Domnul!
Vine Domnul! vine, este seară
Timpul lumii e la asfinţit…
Câinii scheaună pe-afară,
Te întreb creştine: Tu eşti pregătit?
Oştile cereşti încet se-adună,
Pregătite de măreţ eveniment.
Pe pământ, cutremure, furtună,
Prevestesc sfârşitu-n chip strident.
Oamenii politici stau la mese
Căutând o rezolvare cu efect,
Cel viclean în umbră planuri ţese
Sunt vizaţi cei sfinţi în mod direct.
Capii de religii, cei puternici
Alianţe fac pentru ecumenism,
Nu se-ntreabă de sunt vrednici
Sau duc omenirea către păgânism.
Se trag sfori de către „marii” zilei
Buncăre se fac pentru bogaţi
Rar se mai zăreşte sentimentul milei
Dar se spune că: „noi suntem fraţi!”
Vine Domnul! vine cum vestise,
Sfinţii îl aşteaptă arzând de dor
Se-mplinesc cuvinte sfinte scrise
Şi… se pregăteşte-al Său popor.
amin
Zalau 28 sept. 2011
Am scris această poezie, cu gândul la Domnul meu drag şi la revenirea Lui.
Poezie foarte frumoasa si actuala ,cine are urechi sa auda ce ne zice Duhul Domnului!