Vai de mine!
Vai de mine! Până să vadă Slava cea cerească,Prorocul osândea cu glasul răspicat,Condamna lumea de vina omenească,O„vai de voi!” mereu a repetat. Căci e ușor să-arunci în alții piatra,Să vezi mereu doar vina lor,Să tragi cu arcul și săgeata,Să judeci și să ponegrești ușor. Când Templul s-a umplut tot de lumină,Iar serafimii: „Sfânt! Sfânt! Sfânt!”…
