Categorii
poezii

Înaltă-mă Doamne!

În lumea de smoală
Mă zbat printre stânci.
În veșnică scoală
Mă văd tot mai goală…
Cu răni sângerânde adânci.

Mai cântă cocoșul,
Mai apar încă zorii.
Dar greu este coșul
Abrupt e urcușul
Și pleacă în taină cocorii.

Doar câinii mai latră
În negura nopții,
Cărbuni nu-s pe vatră,
Pe drumul rece de piatră
Caut zăvorul porții.

Azi doar tăcerea
Mai stă în picioare
Și mică mi-e vrerea…
Dă-mi Doamne puterea
Că rana-i adanca și doare.

Înaltă-mă Doamne
Ajută-mă iară!
Trimite-mi iar semne
Ce viața să însemne,
Că frig și ceață-i afară.

Că Tu ești puterea
Ce dă încă o șansă.
Mai rupe tăcerea
Înlatură durerea
Aprinde viata cea stinsa.

14 01 2016

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *