Mândria
„Mandria merge inaintea pieirii, si trufia merge inaintea caderii.” (Prov.16:18)
„Pazeste, de asemenea, pe robul Tau de mandrie, ca sa nu stapaneasca ea peste mine! Atunci voi fi fara prihana, nevinovat de pacate mari.”
(Ps.19:13)
Mândriea este printre noi,
trufaşă, ea se simte bine.
Se plimbă iute şi vioi,
că tare-i place pe la noi!
Nici nu cunoaşte ce-i ruşine.
Mândria e cu cel bogat
ce stă în jilţurile moi,
dar trece şi pe la argat
şi iată-i cum s-au îngâmfat!
Uitând că sunt ţărână amândoi.
Încrezătoare veşnic e în sine,
păşeşte mândră, plină de tupeu.
Convinge omul că aşa e bine,
să fie veşnic plin de sine
să îşi înalţe propriul EU.
Ea vrea mereu să strălucească,
chiar de striveşte ce-i în jur.
Să urce sus, pe scara cea lumească,
ca toţi spre sine să privească.
Ea stăpânind ce este împrejur.
Se urcă şi pe la amvoane,
crezându-se stăpână, mai presus.
Ea se făleşte plină de zorzoane
şi strigă tare-n microfoane,
uitând că aici, stăpânul e ISUS.
***
Dacă te-ai regăsit în versul meu
creştine drag, să iei aminte!
Scapă degrabă de tiranul „EU”
întoarce-te smerit la Dumnezeu
cât încă ai viaţă şi cuvinte.
Drumul mândriei duce către moarte
către pieire este calea sa.
Acolo paşii o să-ţi poarte
şi-ai să rămâi etern în moarte,
de nu salvezi acum viaţa ta.
Zalau, 2 Decembrie 2011
Domnul sa ne ajute sa ne smerim !
Cuvinte adevarate ai scris, drag sora !
Te imbratisez
Mulţumesc mult soră Mariana, Dumnezeu să te binecuvânteze pe tine şi familia ta.
Am intrat pe pagina ta si ma bucur….simt ca Domnul a investit mult in tine. Fi binecuvantata la tot pasul de Preaiubitul inimilor noastre …cu drag Mariana S