Ferestre în cer Când necredința zid i-și face, Nu vezi puterea cea din înălțimi! Ce munții în două îi desface, Aduce mir, viață, pace, Smulgãnd din rădăcină spini. Ea, necredința este bolovanul Ce împiedică să vezi minunea, Aduce îndoială cu arcanul, În suflet își descarcă întreg noianul, Și nu mai vezi decât genunea. Respinge îndoiala…
Cum să scăpăm oare? Cum să scăpăm de acest trup de moarte Care vrea de Domnul a ne desparte? Multe gânduri rele viețuiesc în cuget, Pofte fără număr vin cu hidos muget. Trupul își cere dreptul de a fi fălos, Uită că-i țărână slab și păcătos. Ziua întreagă il gătim să arate bine Dar fără…
Se strâng acasă sfinții în grânare, Ducând în brațe rod, un rod bogat Cu fruntea încărcată de sudoare, Ajung în fața Marelui Stăpân și Imparat. Luptând din greu pe brazde insemnate Nu au precupetit nici un efort, Au semănat cu sârg după dreptate Acum se întorc acasă-n cerec cort. Privește îți spun și asculta bine…
Dacă va fi sa plâng cu stele Sa lupt cu morile de vânt Sau împroșcat cu vorbe grele Nu am să mă culc jos la pământ! Până mai bate-o inimă în mine Până când Duhul îmi da ghes N-o să mă las dat de rușine Când Tu Isuse îmi ești univers! Să vină lumea să…
Se scurge timpul peste viața noastră Ne ninge vremea liniștit, tăcut, Însă uităm că vom muri vreodată Suntem legați de pământescul lut. Închiși în noi uităm că poate mâine Ne va chema Stăpânul înapoi Și ne luptăm să dăm aici bine Deși plecăm fără nimic și goi. .. Știi ce ai să duci când pleci…
Venea Isus din Nazaret, El Unsul, ce era nemarginirea, Pășea Galileianul, Marele înțelept Către Iordan spre a-și împlini menirea! -Eu am nevoie, Tu, sa ma botezi, Că Tu ești Sfânt, zise Botezatorul -Tu ești trimis aici ca să lucrezi, Să mânuiești întreg poporul. -Să împlinim ce trebuie împlinit Îi spuse lui Ioan, Cel ce era…
Doar o secundă este viața Când o compari cu veșnicia, De ea însă depinde unde Ne vom petrece noi vecia! Acum la finele de an Când fiecare se gândește, Socoate tot ce ai făcut La iesle și la cruce te smerește. Dacă vom da noi socoteală De fiecare vorbă spusă, Nu e de joacă cu…
A trecut timpul cu pasu-i grăbit ducând cu sine tinerețea dar și zaduful zilei, făcând lăstarii oameni maturi cu alți lăstari crescând în tumult, umplând casa de zgomot și veselie. Privesc peste umăr la tinerețea apusă ce studiază oglinda brăzdata de ridurile care se arată tot mai stăruitor… Uitând că ele poartă toată frământarea durerilor…
Fă-ți viața frumoasă astăzi cât trăiești Să nu ai regrete când îmbătrânești Fă cu mâna ta tot ce poți a face Timpul cel pierdut nimeni nu-l întoarce! Viața este scurtă, nu-i precum dorești Fuge ca năluca, nici nu o zărești No lasă să treacă fără de folos Umple-ți tolba vieți cu tot ce-i frumos! Repară…
Nimic nu sunt aici sub soare Ce ar aduce-n valuri transformări, Sunt larva ce ar vrea sa zboare Cu aripi largi întinse înspre zări. Sunt bulgarele indumnezeit prin Jertfă, Care țintește ochii către rai… Purtat de Vântul care-n taină suflă Și mă împodobește în al iubirii strai. Să fiu candela care arde Când întunericul în…
Sunt glasul care striga azi trezire, Care implora mila cea din cer, Să nu rămânem aici jos în vale Să nu fim printre cei ce pe vecie pier. Sunt doar un ciob nimic mai mult Sunt omul cel salvat în Jertfa sfântă, Un călător ce cade ades pe drum, Și-i ridicat de mii de ori…
O haltă este viața pe aripa vremii, Ce trece grăbită măturând totu-n jur Iar când cortina cade tăcută, Rămâne doar ce ai împărțit imprejur. Rămâne amintirea, rămâne și fapta, Dovadă a ce în viață ai făcut, Silința, vorba și truda,, sudoarea, Ce tăcută de pe fruntea ta a căzut. Rămâne cântarea ce cântat-ai în vreme…
Tu ești creată ca să fii o stea Să strălucești in jur, să dai lumină, Ca cei care privesc la viața ta Să fie înviorați de strălucirea-ți grea Să se ridice dincolo de tină. O stea pe cer rămâne veșnic stea, Chiar dacă norii-n jur se involburează, Ea împrăștie lumină… e esența sa! Ea niciodată…
Aripe de O bornă de hotar, un an ce trece, Aripi de înger fâlfâie în surdină, Iar gândul câte mai petrece! Din ce a fost, din ce o să vină, Ne este dragă viața dureros de tare, O vrem nemărginită, un foc ne arde Luptăm cu noi, cu timpul, fiecare În timp ce ea zburând,…
Tot ce aduni în astă viață Și te zbați frumos să fie, Mașini, case sau bani gheață Nu rămân pentru vecie. Se îvechesc, se strică toate, Rugina se așterne-n taină.. Timpul pe toate le roade Chiar și prețioasa-ți haină! Totul trece precum spuma, Se usucă precum iarba, Eu îți strig trezire acuma Nu te risipi…
E toamnă dar ce toamnă Doamne! Când câinii stau la pândă pe poteci Când sfinții cad iar stâlpii se îndoaie Pe Tera este teamă, plâns și ploaie Și simți că mai departe-i greu să treci. Veștile sunt rele, este destabilizare, Iar frica se ascunde mai adânc, Cu mască, fără mască pe cărare Mărșăluim cu ochii…
Mă agăț de cer cu mâinile amândouă Să uit de teamă si de moarte, Credința-mi este scut și curge rouă Chiar in furtună în mine plouă Cu stropi de cer în plInă noapte. Har și teamă și frustrare Se îngrămădesc cu toate-n suflet, Iar printre veștile amare Și frământarea care doare O rază de lumină…
Pe un crâmpei de cer, alerg spre Tine, Să te cuprind în brațe cu nesaț.. Dar când privesc adânc în mine, Văd ce puțin am adunat sub al meu braț! Și mă întreb atunci cu disperare Ce aș putea în taină să adun Când bucuriile in Duh sunt rare Iar aprecierile sosesc mereu. „postum”
