Credeai ca-i vesnica iubirea
Care ardea in al tau piept,
Dar astazi cand intorci privirea
Finalul ti se pare asa nedrept!
Ca tot ce este-n lumea de tarana,
Se duce, zboara ca o pana-n vant!
Si cand privesti mai bine a ta mana,
Iubirea a zburat precum un gand…
Doar inima ramane plina de regrete
Si nu mai stii nici unde ai gresit…
Dar scris ramane pe al ei perete
Iubirea ce parea fara sfarsit.
Te-ntrebi atunci de ce aceste toate
Trairi ce par sa arda in zadar
Cand in launtrul tau se face noapte
Iar sufletul ramane greu, amar!.
O zbatere spre vesnica lumina,
Traim trunchiata bucurie lacrimand,
Ca in vremelnicia vietii de tarana
Incep sa curga lacrime si-n gand.
06 08 2014