Categorie: poezii

Categorii
poezii

O goana efemera

O goana efemera

Prea goi, in drum catre niciunde
Un zambet e o clipa si s-a dus
Cata durere-n suflet se ascunde
Si cate, cate ar mai fi de spus!

Cautand iubirea pe poteci obscure
Se scurge viata cu ai ei tumult,
Tradari iubirea a ajuns sa-ndure
Spunand adesea..este mult, prea mult!

O goana efemera spre mai bine
Traind trunchiata bucurie lacrimand,
Durerea arde ca un ac de maracine
Apoi tacerea se asterne-n gand

Sub zambet, e tradare si minciuna,
Prea plini adesea…dar atat de goi!
Durerile si neputintele se aduna
Iar incotro ne indreptam nu stim nici noi.

Avem mandrii si fumuri in privire
Si stransi de-al carni eu ne pizmuim
Uitand ca trece timpul fara stire
Iar intr-o zi neasteptata toti murim.

Greta Andreica
25 02 2014

Categorii
poezii

O lume-n forfota


O lume-n forfota, grabit alearga
Dupa o viata mai prospera,
O, fericirea ne este asa de draga!
Dar pentru multi… ramane o himera.

Traind in doi, dar singuri fiecare,
Purtand poveri ce atarna greu in suflet,
Adesea bate crivat dinspre mare…
Si schiopatat ramane al nostru umblet.

Spre inserare, ne trezim posaci,
Prea plini de multa lumii framantare
Si goi si zgribulind si-n duh saraci,
Doar cu regrete… si asta amarnic doare!

Mintindu-ne tot cautand idei,
Vedem cum se perinda zarea
O! Cat suntem in duh de maruntei
Si cat de mare este inselarea!

5 ianuarie 2014

Categorii
poezii

Cu inima în pieptul meu arzând

Pe drum de munte care urca incet,
Taras cu coatele pline de sange
Marsaluiesc spre ce-i curat si drept
Cu inima arzand in al meu piept
Iar sufletul amar, amar imi plange.

Sunt multe rani, e plina a mea desaga,
Din casa celor dragi pe care îi iubesc.
Fantana ce tasnea acum e aproape seaca
Iar potecuta ce-mi era asa de draga
E napadita toata, abia o mai zaresc.

Cu ochii mei de dor arzând
Si ferecată totată în tăcere,
Plătesc tribut la nesfintitul gând
Care m-a îngenunchiat, iar azi plângând
Sunt învelită toată în durere.

Cum s-a putut ca din ceva sfintit
Si din dorinta de a face bine,
Picorul sa imi calce asa gresit
Cum niciodata n-am gandit
Si apoi…sa ma trezesc printre ruine?

Cand noaptea deznadejdii se înteteste
Iar gandul este chinuit amar,
Un licar de sperantă se zăreste
Un picur de credinta mai traieste
Ca truda mea nu este în zadar.

Eu cred in Cel ce tine toate-n mâna
Ce roata vieti astazi învârteste,
Eu stiu, vointa Sa este stăpână,
Chiar de lovita sunt de a Sa mana
Accept ca totul, totul se plăteste.

Eu stiu ca acolo în slavile divine
Ce nu înteleg… atunci eu voi pricepe
Tot răul se va transforma în bine,
Iar greul ce l-am dus printre ruine
S-a termina… când vesnicia începe.
10.01 2013
Greta Andreica

 

 

Categorii
poezii

Astept cu infrigurare

La usa timului, astept cu infrigurare,
Sa pot strabate prin perdeaua grea..
Ca soli vicleni s-au napustit din zare
Si incercata crunt este viata mea.

Ma tin in cleste funiile neputintei
Ma apasa in stransoarea lor,
Si e departe aripa credintei
Pe treptele durerii incet cobor!

Incerc sa ma ridic prin rugaciune,
Dar cerul e inchis cu chei de otel.
Privesc atunci enorma slabiciune,
Ce incatusat ma tine prizonier!

Privesc spre Tatal care totul stie
Si astept sa vina timpul pentru zbor,
Sa treaca uraganul pe vecie
Cu focul care e nimicitor!

Cand aurul va straluci in soare,
Fara de zgura, in splendoarea lui,
Voi intelege cat sunt de datoare
Sa-ti multumesc Stapan al cerului!

Greta Andreica 10 dec 2013

Categorii
poezii

Urcand

Urcand

Pe drumul ce urca inspre tinta,
Pasesc adesa greu, sovaitor.
Doar mintea catre ceruri se avanta
In timp ce inima mi-e franta
Iar eu ma mistuiesc de dor.

O treapta, inca una se arata,
E greu sa urci, mereu staruitor..
E povarnis, cararea nu e dreapta!
Multe obstacole asteapta
Si impiedica pe omul muritor.

Nu e usor sa mergi spre culme,
Sa tii de drum orice s-ar intampla,
Cand viata taie in suflet adanci urme
Tu sa tintesti mereu, mereu anume,
Doar cerul sfant si voia Sa!

Insa de nu abdici in lupta,
Tintind mereu spre inaltimi,
Tot cerul vine si te ajuta,
Ca sa castigi reduta, cu reduta
Si firea rea sa poti sa o suprimi.

2 dec 2013 Greta Andreica

Categorii
poezii

E ziua ta

E ziua ta azi, tara mea, e zi de aniversare!
Sarbatorim ca azi avem o Romanie mare.

Esti darul noua haruit ca sa traim in tine
Iar Dumnezeu te-a impodobit cum a stiut mai bine.

Privesc cum muntii nostri dragi stau falnici la hotare
Avem si ape si campii, esti prea frumoasa, mare!

Calcata-ai fost de oameni rai care te-au vrut pustie
Au incercat sa te sfarame frumoasa Romanie

Strabunii insa te-au pastrat curata si intreaga
Ca tu esti locul noua dat si ne esti tare draga

Românul care e plecat si rupt este de glie
Te poarta-n a lui suflet, frumoasa Romanie!

Cu toti acuma ne  rugam cand ne privim azi glia,
Indura-te Doamne de noi, si binecuvanteaza Romania!
Greta Andreica 1 dec 2013

Categorii
poezii

Urla tristetea cu glas de furtuna

Urla tristetea cu glas de furtuna
Si plange inserarea pe stanca,
Navalnic durerea se aduna
Tacerea nu poate amarul sa-si spuna
Framantarea in piept e adanca!

Rupt e catargul, inclinat intr-o parte,
Carma lasata-i acuma o clipa,
Barca-n deriva se-ndreapta-n departe
Furtuna e mare, apa desparte!
Si totul se pare a se duce-n risipa!

Semnale se vad de departe
Lumina lor abia mai strabate furtuna
Ceata densa este-ntr-o parte
Noaptea haina ei o s-o poarte
Astept in tacere sa vina Lumina!

de Greta Andreica 25 nov.2013

Categorii
poezii

Te-am asteptat

Te-am asteptat

Eu te astept sa vii, de-o viata!
Te astept sa vii cu pas domol,
Trecutul se perinda-n fata
In viitor e multa ceata
Iar tu te duci…te duci usor!

Viata nu a fost usoara,
Ne-a invartit in hora ei!
A fost si vant si vreme amara,
Acum este tarziu, e seara,
Afara urla tigrii, lei.

Ma uit la tine, ma cutremur!
Te-am asteptat mereu sa vii….
Si soapte fara numar murmur,
E complicat si plang si tremur,
Se sting…. iubirile tarzii.

Greta Andreica 21 nov. 2013

Categorii
poezii

Mergand prin incercare

Peste a vremi lungi carare
Se asterna azi tacerea grea,
Ma-ntreb de sunt in alergare
Azi caut drumul spre iertare
Sa pot iesi din starea rea.

S-au adunat poveri gramada
Ce ma apasa tot mai mult,
Lumini refuza sa se vada
Si ma intreb de-a fost parada
Sunt coplesita, tac, ascult!

E intuneric, ceata, incercare
Bolovanis si pietre din belsug!
Nu este drum si nici carare,
Ceata e densa, confuzia e mare!
Privesc spre cer si sper s-ajung.

E vale ingusta si adanca,
Vrasmasul lovituri da neancetat.
Privesc catre mareata Stanca
Credinta-mi este vie inca
Pe ai Sai El nicidecum nu i-a lasat.

Sunt o priveliste… de toti tintita
Dar stiu ca El alaturea imi sta!
Chiar de-s in vale… incoltita
Mai cred in izbavirea profetita,
Ma-ncred in Cel ce Viata Vesnica imi da!

Greta Andreica

27 nov 2013

Categorii
poezii

As vrea sa zbor

 

As vrea sa zbor cu-ntreaga mea putere
As vrea sa ma inalt spre absolut
Asa cum tot launtrul astazi cere
Sa ma ridic spre astrale sfere
Si sa ma scutur de firescul lut.

As vrea sa urc spre culmi nebanuite
Sa las preocuparile de jos
Sa prind cu mana zone infinite
Si sa cutreier galaxii dorite
Sa pipai tot ce este mai frumos.

Dar in cotidian sunt inglodata
Si prinsa intr-un mod necunoscut
Privesc spre tara mult visata
Dar mai amar ca niciodata
Realizez ca sunt un chip de lut.

Greta Andreica 03 nov. 2013