Categorii
poezii

Pe cale


Pornind în marea alergare
pe drumul care duce spre Isus…
prietene priveşte lung în zare
iar gândul să-l îndrepţi în sus!

Cerând putere de înaintare
pe drumul vieţii cel spinos
să biruieşti în încercare
să nu te lepezi de Hristos!

Trecând prin orice ar fi să fie
prigoană sau bătăi sau închisori
ce ţi-o fi dat în viaţă ţie
din Harul sfânt să nu cobori!

Priveşte prin credinţă sus în zare
şi cere ajutor prin orice greu
ca sus în cer la marea Sărbătoare
să te-ntâlneşti cu bunul Dumnezeu.

Acolo sus, în marea dimineaţă
când vei ajunge acasă, în final,
când va dispare norul dens de ceaţă
cu tot ce pare straniu, ireal…

Isus Hristos te va servi la masă,
chiar El Divinul, Marele Împărat,
îţi va descrie minunata Casă
şi locul ce în cer l-ai câştigat.

Deci luptă, nu privi spre lume
mergi înainte pas cu pas
când viaţa pentru tine aicia va apune
în slavă te va duce sfântul glas!

Amin
Zalau, 18 o4 2012

Categorii
poezii

Privind spre mâine


Privind spre mâine care vine
Prin ochi de credinţă arzând
Dispreţuim orice ruşine
Şi-naintăm cu Dumnezeu în gând.

Nu este Calea totdeauna lină
Păşim ades cu pas anevoios
Dar viaţa ne-o petrecem în lumină
Cu ochii ţintă la Isus Hristos.

Când prin deşert trece cărarea
Prin soarele arzând dogoritor
Scrutăm cu ochii de credinţă zarea
Iar Duhul Sfânt ne vine-n ajutor.

Când vin furtuni devastatoare
Ce lasă-n urmă răni ce dor
Nu dăm-napoi în încercare
Chiar dacă şocul e ameţitor

Nu renunţăm la Ţinta cea propusă
Nu, niciun pas nu dăm-napoi,
Că mântuirea e prin Har adusă
Iar Duhul ne ajută, e cu noi.

Isus Hristos este în ceruri
Şi mijloceşte pentru noi
Prin Duhul ne trimite daruri
Să fim pe veci ai Săi eroi.

Privind spre mâine care vine
Prin ochii de credinţă arzând
Făcând a vieţii socoteală bine
Înaintăm cu Dumnezeu în gând.

Amin
Zalau 21 04 2012

Categorii
poezii

Când zăceam între tâlhari


Doamne, Te slăvesc pentru ce Eşti,
Zi şi noapte viaţa-mi ocroteşti!
Te laud Isus, în veci eşti Împărat
Din veşnica moarte Tu m-ai ridicat!

Când zăceam între tâlhari căzut
Pentru mine fost-ai adăpost şi scut,
Rănile atent, pe rând mi le-ai legat,
Mi-ai purtat de grijă să fiu vindecat.

Ai plătit Divine preţul pentru mine
N-ai trecut pe alături, nu ţi-a fost ruşine,
Tu m-ai aşezat Doamne pe asin
Iar pe răni mi-ai pus undelemn şi vin.

Te slăvesc Isuse pentru ce-ai făcut
Că în clipe grele mi-ai fost scut.
Iar astăzi pe cale de-s greu apăsat
Tu îmi dai putere ca să nu m-abat

Din drumul ce duce către-mpărăţie
Prin credinţă, să-Ţi urmez doar Ţie!
Îmi vorbeşti adesea prin Cuvânt
Că în cer intra-va numai cel ce-i sfânt.

Cine poartă crucea zilnic pe pământ
Şi trăieşte după Sfânt Cuvânt,
Acel ce răbda-va până la sfârşit
Doar acela fi-va-n ceruri mântuit!

În ziua măreaţă când vei reveni
Ajută-mă Doamne a te întâlni.
Iar acum Isuse, cât aici trăiesc
Mă închin smerit şi-ţi mulţumesc!

Zalau, 19 04 2012

Categorii
poezii

Să nu abdici nicicând!

Sa mergi, sa alergi mereu pe drum,
Sa spui la oameni de Hristos,
S-aduni valori ce zac în scrum
Sa nu abdici nicicând, este frumos!

Să araţi că este un Stăpân,
Ce toate le-a creat prin voia Sa
Să nu aduni paie, trestie şi fân
Ci să urmezi mereu chemarea ta.

E bine să porţi jugul în tăcere
Să nu te plângi de crucea ta,
Ci pe genunchi să ceri putere
Să biruieşti ispita grea.

Când drumul trece prin hăţişuri
Sau când cobori prin văi adânci,
Când eşti pândit dintre tufişuri
Sau te zdreleşti de înalte stânci,

Să poţi să fii mereu statornic,
De neclintit în drumul tău…
Să nu fii rău, ursuz, făţarnic,
Ci să te-ncrezi în Dumnezeu!

Cere putere azi creştine
Lucrând cu sârg pentru Hristos,
Ca lepădând ce-i rău din tine
Să fii în duh victorios.

Oricâte piedici vor veni în cale
Tu, luptă să fii treaz şi vegheator,
Ca dincolo de-a morţii vale
Să fii numit pe veci biruitor!

amin
Zalau 16 aprilie 2012

Categorii
poezii

Răstignirea

Sus pe dealul căpăţânii
pe Golgota suferea,
Prinţul cerului, a lumii,
între doi tâlhari murea.

Trei cruci au fost ridicate
ţintuind trei osândiţi,
lumii-ntregi să se arate
că cei răi sunt pedepsiţi.

Toţi încep să îl hulească
şi preoţi şi cărturari
vor să îl batjocorească
c-a ajuns între tâlhari.

-„Mântuieşte-te pe Tine”
îi strigau marii preoţi
-„să nu rămâi de ruşine
hai coboară dacă poţi”.

Dar Hristos venit din ceruri
El şi Om şi Dumnezeu,
A ramas mereu de-apururi
Sfânt în caracterul Său.

Chiar acolo, sus pe cruce,
când în chinuri mari murea…
mântuire El aduse…
pentru cel din dreapta Sa.

-„Azi vei fi cu mine-n slavă”,
spuse El către tâlhar
-„Ai crezut fără zăbavă
Mântuire ai în dar”.

Ştia cine este-n Sine,
n-a răspuns celor din jur
S-a rugat pentru oricine
care-I stătea împrejur.

-„Iartă-i pe aceştea Tată
ei nu ştiu acum ce fac,
Am venit în lume iată
Cu Tine să îi împac”

Împărat măreţ şi Rege
El Isus, El Dumnezeu
a putut în Sine alege
Să poarte păcatul meu

Omenirea e salvată,
Jertfă Sfântă El S-a dat
Şi oricine crede, iată:
de păcat este iertat.

Slavă lui Hristos mărire
El pe Sine s-a jertfit
Şi prin Jertfa din iubire
daca crezi esti mântuit.

Amin
Zalau, 10 aprilie 2012

Categorii
poezii

Sufletul


Spre infinit spirală ancestrală
Purtată prin abisuri de lumină
Resimte-n sine umbra boreală
De a fi-mbrăcat în lut, în tină!

Face parte în taină din noi,
Sentimente, vointa, simtire,
Fara el am fi saraci si goi…
Ne-am pierde întreaga-nflorire.

Trimis de Dumnezeu să pilduiască
Prin sine însuşi Supranaturalul,
Înrădăcinat, începe să trăiască
Luptând să treacă greul valul.

Sufletul se vede în trăire,
Se descoperă prin ceea ce faci.
Trăirea arată întreaga simţire,
Vorbeşte şi atuncea… când taci.

Sufletul se-nalţă prin zdrobire
Parfumul său în jur înmiresmează
Îşi înţelege întreaga menire
Lumină răsfrânge, vibrează!

Categorii
poezii

Dorinţe în adânc se răscolesc


Dorinţe în adânc se răscolesc
În drumul spre mai bine,
După desăvârşire azi tânjesc
Sfinţenia cu sete o doresc,
Luptând sa mă dezbrac de sine.

Privind din locul ce am ajuns
Către Divina-ţi frumuseţe,
Vreau ca să rămân un fiu supus
Să nu mă plâng de greul dus
Având a dragostei blândeţe.

Către Sublim Divin alerg
Cu întreaga mea fiintă,
Mă înarmez, catre El merg
Tot ce e rău încerc să şterg,
Şi să trăiesc în biruinţă.

Doresc să Te slujesc deplin
O Doamne, cu a mea fiinţă,
Păcatului să nu mă-nchin
Să nu mă umple a lui pelin
Ci să trăiesc în pocăinţă.

O Dumnezeu măreţ din cer
Ajută-mi pe cărare
Ca-n lupta grea eu să nu pier
Credinţă azi smerit îţi cer
Să biruiesc prin încercare.

Să mă desăvârşeşti deplin
Cât sunt aici în vale
Chiar de-am să fiu umplut de spini,
Sau dus departe-ntre străini…
Să nu mă rătăcesc de sfânta Cale.

Ajută-mă să nu mă las de Tine
Ca şi în veacul viitor
Să fiu cu cel ce-ţi aparţine,
Să nu-mi pierd roadele puţine
Ci să mă-nalţ cu sfinţi-n zbor.

Amin
Zalau, Aprilie 2012

Categorii
poezii

Când îmi vorbeşti


Cînd îmi vorbeşti o Doamne prin natură
Mă copleşeşte măiestria Ta
Uimită sunt cu-ntreaga mea făptură
Nu am cuvinte-n a mea gură
Tu eşti mai mult decât pot eu visa.

Când îmi vorbeşti spre îndreptare
Ascult şi mă smeresc mereu
Umilă vin şi-mi cer iertare,
Lumină pentru a mea cărare
Să nu mă rătăcesc mai greu.

Când îmi vorbeşti în taină prin tăcere
Mă clatin frământată greu
Mă rog, mă zbat şi cer putere
Ca zilnic să-mi găsesc plăcere
Numai în sfânt Cuvântul Tău.

Când îmi vorbeşti în taină prin putera
Ce o laşi să curgă-n duhul meu
Atuncea simt ce este înfierea
Că-n inimă a dispărut durerea
Tu mă înalţi să uit de orice greu!

Când Tu-mi vorbeşti cu duioşie
Se limpezeşte tot lăuntrul meu
Uit tot ce-a fost, ce o să fie
Mă-nchin cu atâta bucurie
Şi te glorific Doamne Dumnezeu!
Amin
Zalau, 28 03 2012

Categorii
poezii

Trezeste-te omenire!


Pământul în horă pluteşte-n abis,
În dans zgomotos, iral, indecis.
Mâna nătângă se-ntinde spre-o stea,
Putere, căldură s-adune din ea.

Furtuni, uragane acum se înteţesc,
Dezastrele lumii ades ne vorbesc.
Mai marii lumii la tainice mese,
Urzesc ţesătura si uite-o cum iese!

Ce este sfânt a fost pervertit,
Adevarul suprem de rău e vorbit
Închinarea o formă goală a ajuns,
Omul teluric de rău e pătruns.

Urâciunea pustiirii se-ntinde mereu
Omul slab, păcătos, se vrea Dumnezeu
Aidoma Sodomei ajuns-am şi noi
Pacatul se-ntinde, desfrâu-i în toi.

Nadejdea se pune în oameni ce pier
Că prea adesea se uită de cer!
Mândrii desarte se ridică în van
Si râde în barbă vicleanul satan.

Păcatul se apropie acum de apogeu
Trezeşte-te omenire! Există Dumnezeu!
Iar dacă sfârşitul încă nu a venit
Mai sunt mijlocitori ce au stăruit.

 

Zalau, 23 o3 2012

Categorii
poezii

Chiar dacă tot lăuntrul geme


În încercare stau de-o vreme
dar mintea încă-mi este trează
chiar dacă tot lăuntrul geme
în taină inima-mi veghează.

Privesc spre buza depărtării
si nu văd ajutor venind…
chiar dacă pradă sunt uitării,
aleg să stau în post, slujind.

Nu stiu ce mă aşteaptă mâine,
nici lupta ce o sa fie dusă
nu ştiu de voi avea o pâine
însă aleg ISUS, să-Ti fiu supusă!

Nu este simplu-n încleştare
când eşti zdrobit nu e uşor
când sufletul amar te doare
şi vezi nadejdile cum mor.

Când ce cladit-ai cu migală
se spulberă-ntr-o clipa doar,
iar duhuri rele de îndoială
îţi picură-n adânc amar.

Când deznădejdea dă târcoale
cu valul ei de ceaţă dens,
iar duhuri vin ca să doboare
pericolul fiind imens

atunci se vede cât de mare
este credinţa ce-o afirmi
când rău zdrobit în încercare
pe Dumnezeu alegi să-L chemi

Căci dincolo de încercare
Cel ce veghează e Isus!
De aceia lupt privind în zare
Aleg să fiu un rob supus.

Zalau 25 Martie 2012