Etichetă: smerenie

Categorii
poezii

Ce har, ce îndurare!


Nu-s vrednică Stăpâne
De tot ce-mi dăruieşti
Ce grijă ai de mine!
De toate îmi pregăteşti.

Tu ştii de nu am pâine,
De banii nu-mi ajung,
Dar astăzi ca şi mâine
Tu mă ajuţi la jug.

Când boala mă doboară
Şi apăsată-s greu
Tu, Doamne, a câta oară?
Eşti lângă patul meu!

Aici eşti lână mine
În greul cel mai greu,
Şi mă mângâi Stăpâne
Când întristată-s rău.

Ce har, ce îndurare
Reverşi asupra mea,
Mă-nvălui în iertare
Şi-mi dai lumina Ta.

Nu-s vrednică Isuse
De bunătatea Ta,
Ce îndurări nespuse
Reverşi în viaţa mea!

Mă-nchin cu umilinţă
La tronul Tău ceresc
Cu adâncă pocăinţă
Mă-nchin şi mă smeresc!

Amin
Greta Andreica

Categorii
poezii

În pas domol

Pe drumul de smerenie agale
În pas domol înaintez mereu…
Când drumul trece jos prin vale
Şi şoapte se aud din depărtare
Privesc cu ochi arzând la Dumnezeu.

De întortocheată e cărarea,
Prin labirint păşesc încrezător.
Scrutând cu ochii de credinţă zarea
Nu mă-nspăimântă depărtarea,
Înaintez, cu sufletul arzând de dor!

Nu mai ascult străine şoapte
Ce vor să mă convingă să renunţ,
Chiar dacă-n jur e neagră noapte
Luptând de adevăr a mă desparte,
Eu merg nainte, astăzi vă anunţ!

Am doar o ţintă care mă atrage
Este fiinţa Sfântă a Lui Hristos!
Viaţa-n cioburi de s-ar sparge
N-am să m-agăţ de alte catarge
Cât stau în umilinţă, sunt victorios!

Zalau 21 Nov 2012
Greta Andreica

Categorii
poezii

De crezi că eşti puternic


De crezi că eşti puternic
Si toţi te linguşesc
Asculta-mă, ia seama!
Primejdii mari pândesc.
Tu, omul pus în slujbă,
Ostaşul lui Hristos,
Te pleacă, te smereşte,
Că e spre al tău folos.

Când lupţi cu tine însuţi
Sa-nvingi ce e lumesc,
Iar cei ce-au fost alături,
Cu toţi te părăsesc…
Nu renunţa la luptă,
Ci te-narmează bine!
Ca alăturea-n vâltoare,
Chiar Domnul însuşi vine!

El e tăria-n luptă,
Ce vine-n ajutor
Si ori pe unde-i drumul
Cu El este uşor.
El te ridică-n braţe
Când nu mai ai putere,
În suflet îţi aduce
Balsam din alte sfere.

De vrei să fii puternic,
Tu nu lovii pe fraţi!
Ci vino şi te roagă
Şi-n părtăşie staţi.
Te pleacă. te smereşte
Ridică-l pe căzut,
Că Domnul răsplăti-va
Tot ce ai făcut!

În viaţă eşti puternic
Când poţi să te smereşti,
Şi lângă cei de-alături
Frumos ştii să trăieşti.
Că nu-i în lumea asta
Nimic mai glorios,
Decât sa fii în viaţă,
Un sfânt a lui Hristos!
Amin
Zalau, 19 august 2012

Categorii
poezii

Pe cale


Pornind în marea alergare
pe drumul care duce spre Isus…
prietene priveşte lung în zare
iar gândul să-l îndrepţi în sus!

Cerând putere de înaintare
pe drumul vieţii cel spinos
să biruieşti în încercare
să nu te lepezi de Hristos!

Trecând prin orice ar fi să fie
prigoană sau bătăi sau închisori
ce ţi-o fi dat în viaţă ţie
din Harul sfânt să nu cobori!

Priveşte prin credinţă sus în zare
şi cere ajutor prin orice greu
ca sus în cer la marea Sărbătoare
să te-ntâlneşti cu bunul Dumnezeu.

Acolo sus, în marea dimineaţă
când vei ajunge acasă, în final,
când va dispare norul dens de ceaţă
cu tot ce pare straniu, ireal…

Isus Hristos te va servi la masă,
chiar El Divinul, Marele Împărat,
îţi va descrie minunata Casă
şi locul ce în cer l-ai câştigat.

Deci luptă, nu privi spre lume
mergi înainte pas cu pas
când viaţa pentru tine aicia va apune
în slavă te va duce sfântul glas!

Amin
Zalau, 18 o4 2012

Categorii
devoţional

Smerenia


Smerenia este o latură a caracterului divin.
Cel mai mare act de smerenie din univers este cel care a dus la mântuirea noastră, Dumnezeu Isus S-a dezbrăcat pe Sine de toată slava şi a venit pe pământ trăind ca om, apoi S-a smerit până la cruce ducând până la capăt actul smereniei Sale.
Un om credincios va şti să se smerească urmând exemplul Domnului său, Isus a fost smerit tot timpul cât a stat pe pământ.
Când eşti smerit poţi iubi pe cel ce-ţi face rău, dragostea lui Dumnezeu este în tine.
Smerenia te fereşte de cădere, dintr-o stare de smerenie nu ai unde cădea, pentrucă eşti jos.
Atunci când poţi răbda orice ocară, fără să te clatini, înseamnă că eşti smerit, că eul tău este mort.
Smerenia este ceea ce arată cel mai bine cât de virtuos eşti, într-un suflet smerit dispar toate răutăţile, nu este un teren propice pentru rele.
Florile cele mai delicate, mai gingaşe cresc în valea smereniei.
Cine se mândreşte cu sfinţenia şi credinţa sa, nu are nici sfinţenie nici credinţă, întotdeauna sfinţenia va avea ca rod smerenia..
Când eşti smerit cu inima vei găsi odihnă, nu te vei mai îngrijora pentru toate lucrurile.
Dumnezeu întotdeauna Se va arăta omului smerit, va fi lângă el, fiindcă parte din natura Lui se găseşte în acest om.
Smerenia arată statura spirituală pe care o ai.