Trezit din somn a doua oară!

Chemare sfântă spre lucrare,
Venită de la Dumnezeu de sus,
Trimisă pentru omul cel din vale
Să calce doar pe urma lui Isus.

Vorbind în limbi necunoscute,
Și-n graiul dialectelor de pe pământ,
Vedenii despre lucruri neștiute,
Chemat spre profeție și Cuvânt.

Dar viața, lumea, rupt-au părtășia
Cu Dumnezeul viu și Preaînalt,
Iar omul ațipit, trăit-a letargia
În care sufletele amar se zbat.

Fire rebelă și indiferentă,
Umblând după imagini și năluci 
Când nevoia s-a făcut stringentă,
Trezirea a venit — pe loc atunci.

Și omul cel condus de fire,
De ambiții și-a veacului putere,
A cunoscut, prin grea zdrobire,
Cercetări direct din Sfinte Sfere.

Putere mare, har din cer,
Și ungere ce-adesea mă-nfioară,
S-au coborât în omul cel rebel,
Trezit din somn a doua oară.

Avut-a ungere din tinerețe,
Chemat să fie gura Celui Viu,
Trăind însă în nepăsare cu tristețe,
Trezirea a venit… acum târziu.

O ungere ce doar din cer coboară
Umplut-a ființa omului de lut,
Și ca trezit din somn a doua oară,
Din Dumnezeu în rugă-și face scut.

Îți mulțumesc, Părinte-al îndurării,
Că folosești și căi mai grele, uneori,
Dar pradă nu ne lași pierzării,
Ci ne ridici să Te-ntâlnim pe nori.

Greta Andreica
20 Aprilie 2013

( Pentru iubitul meu soț Arghil Andreica)