„Şi era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge; ea îşi cheltuise toată averea cu doctorii, fără s-o fi putut vindeca vreunul.
Ea s-a apropiat pe dinapoi, şi s-a atins de poala hainei lui Isus. Îndată, scurgerea de sânge s-a oprit.Şi Isus a zis: „Cine s-a atins de Mine?” Fiindcă toţi tăgăduiau, Petru şi cei ce erau cu El, au zis: „Învăţătorule, noroadele Te împresoară şi Te îmbulzesc, şi mai întrebi: „Cine s-a atins de Mine?”Dar Isus a răspuns: „S-a atins cineva de Mine, căci am simţit că a ieşit din Mine o putere.Femeia, când s-a văzut dată de gol, a venit tremurând, s-a aruncat jos înaintea Lui, şi a spus în faţa întregului norod, din ce pricină se atinsese de El, şi cum fusese vindecată numaidecât.Isus i-a zis: „Îndrăzneşte, fiică; credinţa ta te-a mântuit, du-te în pace.”( Luca 8:43-48)
Bolnvă şi sleită de putere,
O ultimă dorinţă mai avea
Când marele Profet va trece,
Să se atingă doar de haina Sa.
E lume multă, îmbulzeală,
Femeia printre ei încetişor,
Prin spate, se atinse cu sfială
De haina bunului Învăţător.
Un fior străpunse a ei fiinţă,
Atunci pe loc s-a vindecat!
Căci mare-a-fost ei credinţă!
Iar Dumnezeu din cer a ascultat.
„Cine s-a atins de Mine?”
Spuse Isus şi se întoarse-n drum
„Cum cine Doamne? Uite ce mulţime
Şi toţi Te îmbulzesc acum”
„Nu!” Spuse Domnul cu tărie
„Cineva, s-a-atins în mod voit
Că a ieşit din Mine o putere
Putere care a tămăduit.”
Se-apropie femeia cu sfială
Cu cap plecat şi toată tremurând
„Eu am avut această îndrăzneală”
Spuse umil-ncet plângând
„Doisprezece ani această boală
A stors toată puterea ce-am avut
Doctorii mi-au luat averea toată
Dar să mă vindece ei n-au putut
Am îndrăznit acum la Tine
Chiar împotriva Legii am venit
Să mă ating de poala Ta Divine
Şi acel izvor de sânge s-a oprit”
„Dute în pace fică, nu te teme
Credinţa ta azi te-a tămăduit
Eşti vindecată, nu mai geme”
Astfel, femeii Domnul i-A vorbit.
El, Domnul, e viaţă, e putere,
Şi azi El poate vindeca şi învia!
Credinţă este ceea ce îţi cere,
Şi sigur va lucra şi-n viaţa ta!
amin