Categorii
poezii

Când vin necazuri

„Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia?” (Romani 8:35)

Când lipsuri vin în a mea viaţă
Ce mă apleacă tot mai jos,
Ajută-mă să caut a Ta faţă
Şi să trăiesc curat, frumos.

Iar lacrimi de-mi brăzdează obrazul,
În trecerea pe drumul pământesc,
Ajută-mă să-mi biruiesc necazul
Şi pentru Tine Doamne să trăiesc!

Boala şi durerea atunci când vine,
Credinţa mea să o doboare…
Ajută-mă să nu-ţi aduc ruşine,
Să rabd cu demnitate ce mă doare.

Iar când zdrobirea-mi bate-n poartă,
Când cei mai dragi mă prigonesc,
Ajută-mă o Sfinte Tată
Să nu renunţ, să nu Te părăsesc.

Când grijuri vin să mă cuprindă,
şi să mă tragă în vârtejul lor…
Ajută Tu fiinţa mea plăpândă
Prin Duhul să se-nalţe în lin zbor.

Chiar chinuri dacă vin pe cale
Să mă apese tot mai mult
Ajută-mă să nu imi plâng de jale
Ci doar de Tine Doamne să ascult!

Orice ar veni în a mea viaţă
Orice mi-ar fi dar să trăiesc
Ajută-mă să caut a Ta Faţă
Şi dă-mi puteri să nu Te părăsesc!

Zalau, 30 Iunie 2012

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *