Categorii
poezii

M a n i e

Ma doare pan la lacrimi nevegherea
Ce a distrus iubirea mea curata,
Ma doare crunta nepasare
Ce m-a impins in groapa intunecata.

Din goapa cea adanca, rece, seaca
Cu haina sfasiata si murdara,
Privesc spre cer si sunt buimaca
Cu mainile zdrelite lupt sa ies afara.

Imi este dor de-o partasie sfanta,
Cand ingerii in stol ma-nconjoara,
Cand ceru-ntreg cu bucurie canta
Iar noi puteri de sus in duh coboara.

Mania se ridica ca un zid in mine
Cum am putut sa fiu asa de oarba?
Incat sa ajung printre ruine
Si apoi tarana incet sa ma absoarba?

Cand eu stiam asa de bine
Ca totul este efemer aicia jos
Azi ma-nfior si imi e rusine
Ajuta-ma iubitul meu Hristos!

Greta Andreica 11- 03. 2015

Daca esti cazut, daca toti te-au parasit, iti aduca o veste buna!  Hristos te iubeste, si este gata sa-ti intinda o mana salvatoare!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *