Unde sunt sfinţii o Doamne Isuse,
Care merg înainte plătind orice preţ?
Biserica suspină după Haruri apuse
Sunt lacrimi amare, dorinţe nespuse,
Doar câte un susur sfânt mai adie răzleţ.
Moda a luat cu asalt creştinătatea
Lumea, confortul pătrund îndrăzneţ
S-a dus sfinţenia, curăţia, puritatea,
Mila, îndurarea, pacea, dreptatea,
Nonvaloarea se afirmă… „are preţ”
Incet Focul Sfânt s-a stins la altare
Cuvântul vestit n-are putere în el
Avem titluri, funcţii, „o înaltă dotare”,
Coruri, instrumente, orchestre, fanfare,
Dar ungere sfântă – aproape defel!
Sunt grupuri de interese-ntre clerici,
Mândria, tupeul, acasă şi bine se simt.
Se ponegresc de la altare, alte biserici,
Cu aroganţă vorbesc… „cei puternici”
Afisând o evlavie falsă, ei fură şi mint.
Lăcomia muscă adânc, făcând răni care dor
Poporul tânjeşte, dar aluneca-n rău
Falsa închinare a pătruns în popor
Se bârfeşte, se judecă, aşa de uşor,
Ridică-ne Doamne! Dă-ne din Harul Tău!
Uitam că suntem trecători pe pământ,
Ne-am legat de lucruri ce zboară, şi pier.
In alergare, adunam… furtună şi vânt,
Iar ochii, nu sunt aţintiţi mereu în Cuvânt
Ai milă de noi! O Doamne! Asta iţi cer!
O vino Isuse, trezeste-ţi poporul!
Care în vremea din urmă… a aţipit
Sădeşte-ne-n inimi dorinţa şi dorul
Chiar daca ar arde cumplit azi cuptorul
Să stăm pe de-a-ntregul de Tine alipiţi.
amin
Zalau aug. 2010
Am scris aceasta poezie voind sa aprind in tine cititorule dorinta de a te ridica in numele lui Isus si a merge inainte fara nici un compromis. Asta imi doresc mie si tie deopotriva. Impreuna vom reusi! Doamne ajuta! Focul Duhului sa nu lipseasca niciodata din viata noastra sau din slujirea noastra.
2 răspunsuri la “Aţipire”
Ati „zugravit” in versuri starea reala a bisericilor si lupta acerba dupa tron , uitam ca menirea noastra este sa calcam pe urmele lui Hristos nu sa fugim dupa functii ! Din pacate multe biserici sunt in atipire, atunci ma intreb: ce facem pentru a inteti focul? cum il itretinem, fara ca el sa se stinga? partea rea e ca la noi in biserici nu se cauta asta .Despre cei care conduc biserica uita ca de fapt sunt pastori si nu presedinti, Un pastor, daca o oaie sau un miel se abate de la turma el, pastorul merge dupa ea, iar daca este ranita ii leaga ranile. Un presedinte i-a doar decizii, iar in astfel de cazuri verdictul este excluderea. Oare asa trebuie sa fie un om a lui Dumnezeu?
Dorinta mea cea mai arzatoare este sa fie focul Duhului Sfant in noi si astfel sa putem aprinde si pe altii, fiind mereu treji. si vegheatori! Doamne ajuta-ne! Amin
Da, mulţumesc pentru comentariu! Dumnezeu a făcut chemare la slujbă, acuma depinde ce se înţelege prin slujire. Cuvântul Divin spune desluşit cum trebuie slujită turma Sa. „Păstoriţi turma lui Dumnezeu care este sub paza voastră, nu de silă ci de bună voie, după voia lui Dumnezeu; nu pentru un câştig mârşav, ci cu lepădare de sine. Nu ca şi cum aţi stăpâni peste cei ce v-au căzut la împărţeală, ci făcându-vă pildă turmei.”(1Petru 5, 2-3) Eu în versuri constat doar, nu judec pe nimeni, Judecata rămâne Domnului! El Sfântul, ne va judeca pe fiecare din noi. Domnul să fie cu tine şi familia ta!