O soră dragă, când gândesc la tine,
Îmi amintesc prezenţa ta tăcută
Şi cât de silitoare-ai fost în bine
Iar dragostea, ţi-a fost neprefăcută.
Doreai mereu să fii la rugăciune
La părtăşie-n duh cu fraţii tăi
Şi nu voiai nimica rău a spune
Citeam aceasta-n ochii calzii ai tăi.
Când ai ştiut că ziua e aproape
Să te-ntâlneşti cu Cel ce te-a creat
Nimic nu ai lăsat să-ţi scape
Chiar hainele aproape toate ţi le-ai dat.
În somn plecat-ai de pe acest pământ
Aşa cum îţi vorbise Dumnezeu,
În şoaptă, în tăcere, fără de cuvânt
Te-ai dus să fii cu El mereu.
… Şi ai plecat acasă-n veşnicie
Scăpând pe veci de ce e trecător
Intrând în a Stăpânului deplină bucurie
Zburând în duh, mai sus de orice nor.
Zalau 29 oct. 2011
În amintirea surorii Viorica Blaj
4 răspunsuri la “Plecând de pe pământ”
Pace sora Greta .Frumoasa poezie si frumoasa traire .Dumnezeu sa binecuvinteze familia indurerata .
amin, amin
….ca si nepot , ma bucur de inspiratie. Cand ma gandesc la dumneaei imi vin in minte atatea lucruri bune si simt o pace care vine de sus. A avut parte de o inmormantare frumoasa cu evanghelizare, cantareti si fanfara, cu frati si surori in Domnul Isus, cu toti cei dragi. Cuvantul a fost deosebit explicat! Domnul Isus si-a aratat bunatatea chemand la pocainta pe toti cei ce inca mai umbla departe de El. Dupa 31 de ani de pocainta, Domnul a dus-o la El, iar trupul l-a pus in tarana din care a fost facut.
Dumnezeu să te binecuvânteze pe tine şi toată familia voastră cu mântuire. Cred cu adevărat că sora Viorica a plecat la Domnul