Hățișul timpului

Un nou țăruș stă să se înfingă,
Trecând pe lângă lângă el privim
Că filele se schimbâ-n calendare
E drumul pentru orice peregrin!

Nu, nu e prea târziu să medităm,
O socoteală dreaptă este necesarâ!
Că timpul trece iute, noi zburâm
Abia vedem că-n grabă este seară!

Iată că vine El, Hristos, Lumina lumii!
Să aducă peste noi Lumina Sa curată
Și alungă noaptea păcătoasă a humii
Când va începe nunta cea adevărată!

Dar până atunci e timpul de veghere,
Chiar dacă anii se perindă cu iuțeală
Să nu dormim, Cuvântul sfânt ne cere!
Că însuși Dumnezeu va cere socoteală!

Se schimbă anul, altul se arată,
Cum va fi el, doar Creatorul știe!
Dar e mai important ca niciodată
Să fim ai Lui Hristos pentru vecie!

În lume s-a făcut de mult târziu
Iar pașii Lui răsună tot mai tare
Veghere ni se cere prin pustiu!!
Să nu rămână nimeni în pierzare!

31.12.2020 Bedford, UK..
Versuri: Greta Andreica, pictura: Alexandra Andreica!

Publicat în Fără categorie | Lasă un comentariu

Ochi de stea

Eu am să ies din iarna asta
Ce plouă plumb in ochi de stea
Am să răsar în dimineața
Când norii n-or mai exista.
Dorința frântă în zbor terestru,
S-a împlini într-o clipeală
Și nimeni n-o să-mi poată spune
Că-i prea târziu, că e spre seară!
Eu voi fi ochiul de lumină
Plutind în cel mai tainic loc
Iubirea-mi nu va fi o vină,
Ci o împlinire, un tainic foc.
Înțelepciunea n-o să-mi spună
că-i prea târziu, că nu se poate
Ci voi fi steaua în lumină
Ce a biruit ieșind din noapte!

Greta Andreica 28 12 2020 Bedford.

Publicat în poezii | Etichete | Lasă un comentariu

Pe drum de stele

Mergând prin ochii credinţei pe drum de stele, mă avânt spre infinit căutând contopirea cu Lumina Divină.
Dar deodată simt ceva ce trage de mine strigând,
-Hei unde mergi aşa grăbită, pe mine cui mă laşi?
Mă uit nedumerită şi ce crezi? Este firea cea veche, care pironită in cuie se zbate vârtos şi nu vrea să moară.
Încercând să mă înduioşeze, geme mereu.
Un dor de nestăvilit mă împinge în faţă spre Lumina ce curge de sus inundându-mi fiinţa.
O pace deplină mă umple iar duhul îmi umblă pe cărări de har spre Dumnezeu
Ţâşnesc zeci de izvoare din sufletul meu.
Plutesc pe unda Duhului Sfânt, înot purtată de curenţii apei divine afundându-mă tot mai mult în lumina deplină.
Ce minunat este in prezenţa Ta Tată! Ţine-mă cu braţ puternic şi păzeşte-mă de orice pornire rebelă! 02 11 2020

Publicat în Fără categorie | Lasă un comentariu

As vrea sa zbor

As vrea sa zbor cu-ntreaga mea putere
As vrea sa ma inalt spre absolut!
Asa cum tot launtrul astazi cere,
Sa ma ridic spre astrale sfere
Si sa ma scutur de firescul lut…

As vrea sa urc spre culmi nebanuite
Sa las preocuparile de jos,
Sa prind cu mana zone infinite
Si sa cutreier galaxii dorite
Sa pipai tot ce este mai frumos.

Dar in cotidian sunt inglodata
Si prinsa intr-un mod necunoscut…
Privesc spre tara mult visata,
Dar mai amar ca niciodata
Realizez ca sunt un chip de lut!

Greta Andreica 03 nov. 2020

Publicat în Fără categorie | Lasă un comentariu

Ierni se perindă prea ades între noi

Ierni se perindă prea ades între noi,
Și curg lacrimi și doruri și ploi,
Ochii de dor sunt uscați, triști și goi,
Timpul si viața s-au interpus ca un sloi.

Te caut avid culegând doar tăcere
Dar inima nu încetează să spere,
In mine e golul ce pe Tine te cere
Aștept calda, suava, Ta mângâiere!

Să mă porți iar pe creste inalte în zbor
Să gust ce e veșnic să mă umplu de dor
Să trăiesc pe înalțimi, chiar de sunt muritor
Să înțeleg iubirea-ți de dincolo de nor.

Cum oare piciorul în firesc a călcat,
În timp ce căutam doar sfântul Tău sfat?
Cum m-am trezit în cotidian înglodat
Iar inima-mi geme ceresc Împărat?

Apucă-mă de mână și ține-mă bine
Să nu ma risipesc căutând în ruine.
Ochii să îmi fie ațintiți doar în Tine,
Să nu îți aduc niciodată rușine!

Mi-e dor de Tine in noapte târziu
De aceia Iubite în taină îți scriu.
Cuprinde-mă în brațe, doar a ta vreau să fiu
Că în lume e frig, întuneric, pustiu.

Versuri: Greta Andreica 13 12 2020, pictura: Alexandra Andreica.
,

Publicat în poezii | Lasă un comentariu

Tu printul meu

Printul meu

 

Felia mea de rai pe pâinea vieții

Un curcubeu pe cerul dimineții,
Asa rămâi în ochii mei mereu
Tu Duh Preasfant venit din empireu.
Tu ai umplut ființa mea intreagă
Cu raze din lumina cea mai dragă
Și stele sclipeau în noapte,
Când tu ma dezmerdai cu calde șoapte.
Din nori mi-ai construit o casa
Sa mă îmbraci în haina de mireasa.
Invesmantata în luna și luceferi
Am ochii plini de roua teferi..
În brate m-ai purtat printre lumini
Sa simt parfumul florilor ce crini!
Cum pot sa uit bucata mea de rai
În care tu de mana ma purtai? .
În neputință Tu îmi ești putere
În deznădejde îmi ești mangâiere
Nimeni asemeni Ție nu mai este
Tu printul meu din sferele celeste!
Ești pentru mine Domnul meu
Tu Cel trimis de Tatal Dumnezeu.

Versuri Greta Andreica, pictura Alexandra Andreica26 11. 2020

Publicat în poezii | Lasă un comentariu

La pas cu tineretea

La pas cu tinerețea
Autor Greta Andreica

 

Pași mi calcă pe nisipul insorit, tăcut dar rece,
Lângă tine, timpul zboară, fuge, aleargă, se petrece!
Lângă tine cantă vântul simfonii ciudate în strună,
Lângă tine și cu tine gândurile mi se adună,
Canta pescăruși-n zare într un zbor ametitor
Lângă tine îmi cresc aripi și învăț din nou să zbor.
Cum să fac să opresc timpul să-l cuprind în brate tot?
Lângă tine învăț ca viata s-o iubesc asa cum pot.
Totu-i simplu lângă tine, chiar în suferință rad
Tu mă completezi în toate mă veghezi chiar numai stand.
Valuri îmi lovesc piciorul… zbuciumate se sfarmă,
Tu ma înveți sa fiu senină să mă țin doar strâns de carmă
Tu ma înveți ca totul trece precum spuma.. se topește ca și gheata,
Dar nimic în asta lume nu-i mai prețios ca viata!
Lângă tine învăț iubirea să o prețuiesc nespus
Ca ea este rară-n viată, iar de nu veghezi s-a dus!
Tu adus-ai primăvara, cea apusă de demult..
Flori, miresme, mă-nconjoară într-un nesecat tumult.
Zboară păsări cu aripe întinse maiestuos.. pe afară,
Tot zâmbind mergând cu tine… am uitat ca e spre seara!

05.11.2019..Africa

Publicat în Fără categorie | Lasă un comentariu

Apa cea vie

Îmi curge apă peste mainile goale,
Nu vreau o Doamne nicicand s-o opresc.
Trec prin mine mulțimi de izvoare
Care mă umple, mă învață, mă cresc!

Izvoarele Tale sunt pline de viață!
Iar apa cea vie ce curge din cer,
În susurul bland, suav, mă învață
Ce lucruri de preț în rugă să-Ti cer.

Aceste izvoare aduc bogăție
Ce stampără setea din sufletul meu,
Înotand în Duh mă-nchin Tată Ție
Plutind în har biruiesc orice greu.

Duhul cel sfant coboară-n putere
Umpland cu lumină trupul de lut
Și trec prin el fiorii din înaltele sfere
Aducand și căldură și pace-n tumult!

Iar bucuria ce-o simt e nepămanteană!
Mi-aduce în duh tot cerul de sus
Și sorb din putere din sfanta Ta hrană
Mă-nchin Te ador iubite Isus!

Greta Andreica 06 07 2019

Publicat în poezii | Lasă un comentariu

Da din pâinea ta acum

Drag crestin ce azi traiesti inca pe pamant
Dumnezeu din cer te vrea sa devii mai sfant,
Iar credinta ce o afirmi azi cu a ta gura
Sa o poți impodobi cu fapte din Scriptura.

Dăruind din painea ta pruncului sărac din drum,
Tu vei deveni bogat în cer mâine nu acum.
Când va fi marea strigare în cerul glorios
Se va dovedi pe dată ce-ai făcut pentru Hristos.

Hainele tale de firma toate or putrezi
Insă faptele credinței te vor insoți!
Că degeaba îmbraci aici lutu-n nestemate
El se strică orişicum merge către moarte,

Dar prin Duhul de supui eul tău fălos
Vei prânzi odată sus cu Isus Hristos.
Întinde mâna cu iubire către cel lipsit
Şi vei fi în ceruri sus sigur răsplătit.

Nu închide-n mâna ta ce-ai primit în dar
Folosind doar pentru tine  egoist amar.
Sănătatea şi puterea ca să poți munci
Şi întelepciunea data harul de-a gândi,

Sunt din cerul cel de sus binecuvântări
Fãră ele ai fi pierdut singur pe cărări.
Numai Dumnezeu de sus te ține aşa să şti
Te îndemn fii credincios până-n veşnicii.

Nu păstra doar pentru tine nu fi egoist
E ferice ca să dai sa fii altruist.

Tot ce faci pentru Hristos nu e in zadar

Ea rasplata se întoarce ca un mare dar.

Ca in ziua aceia mare când vei fi strigat
Când cel drept va tremura lângã Împărat
Să ai tolba faptei plină aşa cum e scris
Să ai dreptul ca să intri în sfântul Paradis.

Amin . Greta Andreica .Bedford 31 mai 2019

Publicat în poezii | Lasă un comentariu

Să curgă har

Så curgă har în palma ta trudită,
Să aducă adieri din cerul sfânt
Ca niciodată fința ta de iad țintită
Care o vrea în colb trāntită,
Să nu mai zacă în neputința la pământ.

Să curgă har peste a ta gură
Să umple Duhul toată ființa ta,
Să ai cuvinte numai din scriptură
Chiar de vei fi împroşcat cu ură,
Să poți să biruieşti ispita grea.

Să curgă har peste ochii tăi în taină,
Să ai lumina lui Isus in ei,
Când vezi pe cel ce-i dezbrăcat de haină,
Iar hoții l-au bătut şi-i numai rană,
Să-l ungi să-l oblojeşti şi să plateşti şi tu doi lei.

Să curgă har să fugă nepăsarea,
Să poți simți durerea celui părăsit
Lucrarea ta să fie precum sarea,
Să aducă gust când grea îi este calea,
Te dăruieşte cum Isus a poruncit.

Să curgă har peste a ta umblare,
Să calci doar unde ar calca Isus,
Să nu te împotmoleşti în neagra lumii vale
Chiar munți de bogății de îți ies în cale,
Piciorul tău să țină calea care duce sus.

Să curgă har să vină îndurare
Să umple Duhul toată a ta făptură
Să fii de neclintit în sfânta Sa lucrare,
Iar cānd vei fi lovit şi în încercare
Să biruieşti ca sfinții din Scriptură!

Greta Andreica. Bedford Anglia 2019 .

Publicat în poezii | Lasă un comentariu