Curge din cer speranță… Că zilele vor fi mai senine, Pâinea mai dulce, Calea mai dreaptă, Ura mai puțină Pământ mai roditor Apă mai pură.
Pe când noi ne zbatem să arătăm Că totul este o iluzie.
Suntem atât de carnali! Încât ne reprezintă doar… Searbăda privire, Care trece nepăsătoare Călcând idealuri, Zdrobind străduințe, Plini de mândrii deșarte, Având pieptul umflat… Și mintea goală.
Vino Doamne Mai degrabă! Avem trebuință acută De lumina Ta! Că întunericul lumii A depășit orice imaginație!
Urâciunea pustiirii este La loc de cinste! Iar bunul simț Zace în colțul tăcerii.
E ziua ta, comoara mea iubită! Bobocul cel gingaș e floare acum. Vad cum rodești, îmi ești neprețuită, Fii binecuvântată pe al vieții drum! Mă uit la tine, ești în floarea vieții, Deșteaptă și frumoasă și înțeleaptă, Văd cum te zbați în lumea trecătoare Cu valurile vieții în manieră dreaptă. Chiar Dumnezeu a pus în tine Talent și înțelepciune și putere, Ești feminină, dulce și suavă, Dar ești și leu și stâncă când se cere. Ñu te întrista cånd cei răi au succese, Iar mediocri lumii puterea o dețin, Tu să rămâi cu conștiința liniștită, Cel credincios e binecuvântat deplin. Să ieși din chingile care te țin legată Tu ești un șoim ce călătorește în înalt Iar stăvilarele ce se ivesc în cale Sunt un prilej pentru un nou salt. Nu omul te va ajuta să învingi Când împăienjenite țesături se arată, Atunci când cad în hăuri vise, năzuinți, Ci Cel Preasfânt care îți este Tată. Rămâi cum ești sensibilă și caldă Împarte dragoste, lumină, în jurul tău, Făcând așa vei străluci mai tare Și vei închide gura spartă, ochiul rău. Tu ancorează-te in Dumnezeu în toate, Te luptă să faci sfântă voia Să! Sigur, El de grijă o să-ți poarte Și binecuvântată fi-va viața ta.
Greta A. Pentru prețioasa mea fiică: Alexandra Ana 17 iulie 2024 Bedford
E vreme grea, de apostazie, Când omul este ridicat la rang de zeu Dușmanul traiectoria și-o scrie Chiar prin biserici pune semnul său!
E vreme grea când sfinții adorm pe cale Cuprinși de vraja lumii se îndoaie, Sorbind pocalul cu mândrii, și bogății deșarte Mulți cad în luptă, lenevesc, se înmoaie.
Din adâncimi se scoală duhuri rele Din cloaca de întuneric și păcat, Se zbate fiara cu putere mare Știe satana că în curând va fi legat.
El vine doar să prăpădească Să fure, să ucidă, să înșele! Popor creștin, trezire la la viață! Ca Sângele divin, păcatul să ni-l spele!
Toți pe genuchi la rugăciune, Cu Sfânta Carte în mână în orice vreme, În vene s-avem râu de Apă Vie Lângă Hristos n-avem de ce ne teme!
Mână cu mână, umăr lângă umăr , Să ne așezăm în linie de luptă, Să nu lăsăm vrășmașul să facă iar spărtură Să apărăm cetatea redută cu redută!
Nu lăsați lumea, cu a sale obiceiuri, Să intre în casa sfântă, cu chipul ei hidos, Tăiați din rădăcină răul din inimile voastre, Fiți plini te teamă sfântă, solia lui Hristos!
La rugăciune, la post și la veghere, Ne cheamă azi Cuvântul toți să ne ridicăm! Din tulburele ape să mergem spre sfințire Că altfel credința-n în noi slăbește și cădem.
Nu vă încuscriți cu lumea, cu păcatul, Zidind altare zilnic idolilor mulți, Vedeți cum râvna încet, încet, tot piere, Că șarpele cel vechi, ia descălțat pe mulți!
Toți pe genuchi la rugăciune, Cu Sfânta Carte în mână în orice vreme, În vene s-avem râu de Apă Vie Lângă Hristos n-avem de ce ne teme!
Se vede borna de final al lumii Când Mirele pe nori va reveni Să cumpărăm ulei pentru candele Trezire, strig! Nu-i timp de a ațipi.
Dragostea celor mai mulți se va răci, Tu să fii treaz, o clipă nu dormi! Veghează plin de Duhul Sfânt în post Nu mai pierde vremea fără rost. Fii torță aprinsă, fii un vigilent străjer, Ca să îmbărbătezi pe frații tăi spre cer. Un zâmbet cald, o mână întinsă fii Luptă în rugăciune în nopți târzii. Exemplu fii în toate, dăruind iubire, Pune dragoste și râvnă în slujire! Nu aștepta răsplată pentru osteneală niciodată, O vei primi în cer, la răsplătirea dreaptă. Mărturie ești chemat să fii pe cale, Nu te încurca deci cu nimic din Vale. Ține cărarea dreaptă către cer Ca să salvezi în jur pe cei ce pier. De mila nu îți plânge în cumplită luptă Chiar Dumnezeu este cu tine, te ajută! Tu ești lumina lumii, o stea, un felinar în noapte, Fii credincios, nu asculta străine șoapte! Iar de-ai căzut, nu sta în mocirlă jos, Ridică-te, sprijin îți este chiar Hristos! Cel neprihănit, când cade, se ridică, Tu ești ostaș! Să nu ai nici o frică! Ține mărturia lui Isus, fii cu credință tare, Ca munți de necredință să cadă toți în vale. Fața îți fie plină de lumină, vorba s-o ai blândă, Să scapi pe mulți de veșnica osândă. Ca la sfârșit de drum, chiar Marele Stăpân, Să poată a te primii cu drag în al Său „Sân” Răsplată vei avea atunci pentru vecie Deci nu-i păcat să pierzi această șansă data ție? Greta. Andreica 28 iunie.’24 Bedford
Din cer cade ploaie, căldură și vânt Viață, lumină pe întregul pământ. Iar noi oamenii atrași de mister Tânjim să fim veșnici sub cer! Iubim cerul, dar…ne arde pamantul din noi Alergăm prea adesea uimiți, mândri dar goi, Curge timpul prin noi tăcut și anost Ce vom fi, ce suntem, ce am fost… Vom vedea într-o zi negreșit Când mândria va tace spășit Când va fi Soarele sfânt între noi, Atunci și acolo în ziua de apoi! Până atunci iubește, aleargă, trăiește, Te îmbracă în lumină, te desăvârșește, Nu fi catâr, nu te tăvăli în noroi, N-ar fi păcat să-ți rămână pumnii tot goi? Astăzi e ziua ce dată ne este Să o facem să fie o zi de poveste! Și astăzi și mâine și câte ori mai fii Să nu uităm trai, a iubi, a zâmbi! Aceasta este viața aicea sub soare Dureros de frumoasă, dar așa trecătoare!
Plutind deasupra Terrei printre nori, Mă minunez cât de plăcut este să zbori! În lumea ce-ai creat-o jos sub stele Unde ascuns-am toate dorurile mele. În această inimă de carne ai pus un dor Să îmi doresc să fiu nemuritor. Să pot zbura mai sus de nori, este un har, In vremea mea ne-ai dăruit și acest dar. În vremea de demult profeții profețeau De păsări de fier ce sus pe cer zburau! Dumnezeu lui Ezechiel profetul i-a descoperit Despre vremurile viitoare i-a vorbit. Astăzi noi trăim asta din plin Călătorind în zbor pământul îl privim Păsări de fier cutreieră pământul În lung și-n lat zburând ca vântul. Vedem ce mare ești o Dumnezeu slăvit Cum toate le-ai știut, le-ai rânduit! Trăind astăzi sub cer, la rândul cetei de mele Te laud pentru tot ce ai creat sub stele! Nori și ape, munți, copaci, și văi adânci Flori și fluturi, gâze, animale și mărețe stânci Cat ești de Mare Tu, Slăvit Părinte În țărână mă prostern, nu am cuvinte! Cum aș putea să te cuprind, sa te înțeleg, Și ale Tale taine să pot sa le dezleg? Te laud, te ador, Sfinte Dumnezeu, Că pentru noi l-ai dat pe Fiul Tău! Ce dragoste măreață și de neînțeles Ca tot păcatul nostru hidos să fie șters! Și astfel omul muritor pe care l-ai creat Crezând, prin Har, să poată fi iertat.
Să fii lumină, plină de căldură,Ce aduce zâmbet și culoare,Cuvinte înțelepte să ai în gurăÎn viața noastră trecătoare.De Tatăl fii mereu călăuzităSă fii și sare și lumină,Viața ta fie așa trăită,Sa fii găsită sfântă, fără vină!
Azi plutesc prin viață îmbrăcată-n stele, Miile de vânturi poartă a mele doruri Iar când zilele se arată seci, anoste, grele, Mă înalt în taină în celeste zboruri. Caut părtășia Celui ce e veșnic, Împărat și Rege, peste univers! În prezența-I sfântă, sunt un ucenic Ce tresaltă în Duhul într-un tainic cu vers! Ridicată în duh deasupra îngrijorării Cânt, cu universul slavă și mărire! Cel ce a poruncit să tacă vântului și marii, Sigur știu va aduce pace, izbăvire! Este lângă mine, prin ochi de credință Îl privesc, îl laud și adânc ma-nchin, Cu aripa-mi fràntă cred în biruință, El e Cel ce șterge cel mai greu suspin. De aceea astăzi mă-nvelesc în stele Și plutesc în slavă sus pe înălțimi, Căci Acel ce știe gândurile mele, Va purta de grijă să nu calc pe spini. Greta A