Categorii
poezii

Bate iarna tare-n geamul lumii


Bate iarna tare-n geamul lumii,
Vine să aducă frig şi ger
Bate iarna s-amintească humii
Că se apropie-mplinirea vremii
Ca Isus să se arate sus pe cer!

Semnele sfârşitului se arată,
Bate iarna-n geam stăruitor,
Doamne ce o să mă fac? Că iată
Ninge peste tot… şi-s supărată
Viscolul e înfricoşător!

Se aştern troiene peste lume
Ce se mişcă-n dans ameţitor,
Brazda necredinţei,groase brume
Se aştern… în oameni lasă anume
Numai frig, durere şi adânci fiori.

Bate crivăţ şi furtună prin biserici,
S-au răcit a dragostei văpăi…
Bunătatea a îngheţat şi între clerici
Căci au aţipit oameni puternici,
Iarna se aşterne-ncet pe munţi şi văi.

Tu creştin cu dragostea răcită
Prins în aţipirea ce duce la îngheţ
Iarna care este-n lume te incită?
Azi îţi spun: alungă astă ispită,
Pentru tine s-a plătit un mare preţ!

Se-mplineşte-n grabă mare apocalipsa,
Filă după filă, iată se-mplineşte!
Sfinţii vor pleca curând acasă
Domnul vine după a Sa aleasă
O creştine drag, în grabă te trezeşte!

amin
16 Ianuarie 2012

Un răspuns la “Bate iarna tare-n geamul lumii”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *