Eroii credinţei

Dispreţuiţi şi alungaţi de lume,
Batjocoriţi, închişi şi chinuiţi,
Au purtat cu cinste a lui Isus nume
Chiar dacă amarnic fost-au prigoniţi.

Au rătăcit prin lungi pustiuri,
Prin munţi şi peşteri se ascundeau.
Cei credincioşi trait-au pentru ceruri
La viaţa aceasta nici că se gândeau.

Lumea nu era vrednică de a lor trăire,
Nu i-a înţeles şi i-a alungat.
Însă aveau un scop înalt şi o menire
Au renunţat la ei şi au trăit curat.

Nu au căutat confortul lumii acestea,
Au pribegit prin crăpături de stânci…
Cu sacrificiu dus-au vestea
Despre a Domnului Isus porunci.

Lipsiţi de toate, goi, în sărăcie
La crezul lor, ei nu au renunţat!
Căci ei purtau în inimă o Împărăţie
Păşind cu încredere spre malul celălalt.

O fraţii mei să ne trezim în grabă!
-Noi unde ne găsim faţă de ei?
Căci Dumnezeu astăzi ne întrebă
-Voi cum trăiţi acum copii mei?

Nu vă orbească lumea şi confortul,
Nu vă lăsaţi mânjiţi de ce e-n jur,
Nu le împrumutaţi vorba şi portul,
Că ce e fire pământească, va pieri, vă jur!

Să ne uităm la cei ce-au fost ‘nainte,
Să le urmăm exemplul lor curat,
Să împlinim a lui Isus cuvinte
Şi să ne despărţim de tot ce e păcat.

Amin
14 Octombrie 2012
Greta Andreica