Pe drumul de smerenie agale
În pas domol înaintez mereu…
Când drumul trece jos prin vale
Şi şoapte se aud din depărtare
Privesc cu ochi arzând la Dumnezeu.
De întortocheată e cărarea,
Prin labirint păşesc încrezător.
Scrutând cu ochii de credinţă zarea
Nu mă-nspăimântă depărtarea,
Înaintez, cu sufletul arzând de dor!
Nu mai ascult străine şoapte
Ce vor să mă convingă să renunţ,
Chiar dacă-n jur e neagră noapte
Luptând de adevăr a mă desparte,
Eu merg nainte, astăzi vă anunţ!
Am doar o ţintă care mă atrage
Este fiinţa Sfântă a Lui Hristos!
Viaţa-n cioburi de s-ar sparge
N-am să m-agăţ de alte catarge
Cât stau în umilinţă, sunt victorios!
Zalau 21 Nov 2012
Greta Andreica
3 răspunsuri la “În pas domol”
fOARTE FRUMOASÎ POEZIE SORA GRETA DUMNEZEU VA DAT UN MARE DAR ,,,FITI BINECUVÎNTATĂ MEREU ,,
…………………………………………………
Merg doar inainte, fara sa mai fac anunt,
Adevarul mi-e tovaras, nimeni nu ne mai desparte,
Cat ar fi de noapte-n jur, nicicum eu nu renunt
Adevaru-acesta-i va convinge si pe cei cu carte.
………………………………………………….
…cel puţin aşa sper… că se vor lăsa călăuziţi de Dumnezeu…
cei „tari la cerbice” „a toate ştiutori”