Nu mă înspăimântă ce-mi stă în faţă,
Merg ‘nainte-n fiecare zi,
Atât timp cât sunt în viaţă
Cred in Dumnezeu orice ar veni.
Mi-am predat viaţa-n întregime
Pot să urle duhuri împrejur,
Nici măcar o parte, o sutime,
Nu vreau să rămână sub un rău augur.
Nu vreau dogme şi tradiţii
Să mă-npiedice in drumul meu,
Sunt căutătoare de solstiţii
Unde vârful este Dumnezeu.
El eternul… veşnic soare,
Umple astăzi tot lăuntrul meu,
Vreau să ia aminte fiecare
Că sunt plină doar de Dumnezeu.
Nu vreau inălţări umane
Să mă poarte spre un apogeu,
Ci doresc în fapte, vorbe, haine
Să-l înalţ pe Sfântul Dumnezeu!
Cer lumină, că sunt trecătoare,
Port comoara, dar e-n vas de lut!
Doamne, până trupul moare…
Mă-nveleşte Tu, in absolut.
Valea care vine cu tăcere,
Cu mantia rece de temut,
Am s-o trec precum se cere
Cu nădejde-n Cel ce am crezut.
El Isus mi-a spus că e cu mine
Mâna lui mă ţine când slăbesc,
Mă călăuzeşte către Sine
Deci încrezătoare lângă El păşesc.
Amin
Zalau, 28 Octombrie 2012
Greta Andreica
4 răspunsuri la “Nu mă înspăimântă”
Tu pasesti increzatoare
Inspre El si cu ai Sai…
Fii, iti zic, biruitoare,
Tu si toti ai tai !!!
Mulţumesc frate Zaharia pentru incurajări, Dumnezeu să vă binecuvânteze împreună cu toţi cei din casă!
Poiezia ta ami aduce aminte de Psalm 43. Lumina si adevarul ma calauzesc ca sa ajung sa Te vad, Doamne! Draga Greta, Dumnezeu ti-a dat cadou de cuvinte spirituale, si vad ca le folosesti bine…ma bucur penrtu tine…intr-adevar, viitorul tau e mai bun decat trecutul!
Foarte frumoasa poezie.Domnul v-a dat har.Asa sa va dea si pe mai departe.