Spre lumina
Ma urc spre celestele trepte
, purtand diadema luminii,
Firescul mai poate s-astepte
Cu iubiri razlete nedrepte
Azi canta-n lumina toti crinii.
Un soare sihastru rasare
Aducand caldura si viata,
Si fuge tristetea cea mare
Iar pamanteasca. ingusta carare,
Dispare cu tot ce e ceata!
Privesc nauca in urma….
vad umbrele cat muntii de grele!
Tot ce-i firesc deodata se curma,
iubiri de o clipa, pacate si umbra
si alerg plangand printre stele.
Greta Andreica
28 sept 2013
Bună, mă bucur că ai intrat în acest spaţiu virtual, te invit să mă cunoşti prin ceea ce scriu. Iubesc poezia şi îmi place să versific, dar în acelaşi timp scriu şi meditaţii, mărturii. etc. Tot aici vei găsi o parte din lucr