Pământul şi cerul
mister şi culoare,
joc de imagini…
scăldate în soare.
Zbor de cocori,
flori ivorii,
fluturi ce zburdă,
glas de copii…
Zburând către mâine
nădejde purtând
Aripi ce cresc…
sau se năruie-n gând.
Rodire şi cântec,
durere, blestem,
mâini ce trudesc,
asta suntem!
Minune creată
de Cel ce e Rege!
Ce ştie în taină
ţesătura alege.
Vedem o fâşie
din Cel ce e Sfânt,
trăim cu nădejde
trudind pe pământ.
Şi noapte şi zi
se leagă se adună,
arc peste timp
zburăm împreună.
Amin.
Zalau, aug 2011
Am scris aceste versuri cu gândul la vremelnicia vieţii pământeşti.