Autor: Greta

Te caut bâjbâind prin neputință
Si ma intreb „unde esti Doamne?”
Cu intreaga mea fiinta,
Boli si dureri trag de mine in jos,
Simt ca ma afund! Da-mi putere Hristos!

Duhul ce-n mine L-ai pus lupta mereu,
Lacrimi uscate pe pleoape Te striga
„Vino Dumnezeul meu!” Lupta-i apriga.
Ma vad in zdrente si desculta uneori,
Strang de un brau ce se destrama
Si nu-mi mai ajunge,
Gandul ma duce la sulita ce te strapunge.

Cati spini in carnea Ta au intrat,
Iar eu ma zbat in mocirla si pacat.
Ma ridic cu greu si merg taras uneori
Imi zdrelesc coatele si ma napadesc sudori
Strig dupa Tine la o cotitura prea brusca de drum,
Tine-ma Doamne in picioare!
Ca fara de Tine si Harul Tau ajung scrum.

Ma uit la frati preaiubiti ce straini mi-au ajuns,
Cautam in graba o vorba sa dam un raspuns,
Ne amagim singuri…
Ca madulare in trupu-Ti suntem.
Cand Tu, ai dat totul si ai murit pe lemn!

Sa ne iubim, porunca ne-ai dat,
Iar noi ne privim circumspect si ciudat.
Ar trebui sa ardem pentru Tine,
Dar noi tinem de programe ce au ajuns o rutina.
Nu poti sa ridici o mana spre cer
Ca esti privit ciudat si te simti stingher,
Avem judecati si principii, o etica seaca si rece,
Dar nu avem bucuria trairii depline
Ce in veac nu mai trece.

Te chemam sa vii Doamne!
Sa ne golesti de noi si sa ne umpli de Tine!
Sa avem bucuria trairii depline.
Ne iarta pieptul prea umflat uneori
Cand ne inchipuim ca gandesti ca si noi,
Cand Tu Doamne esti sfant si curat,
Iar cel ce venit-a la Tine n-a fost alungat.

Ridica Doamne boala si neputinta,
Primeste lacrima de pocainta,
Fa sa cada barierele
Ce Satan le-a ridicat intre noi.
Sa fim cu totii una,
Cum Tu cu Tatal esti pentru totdeauna!

2 sept. 2002 amin