Categorie: Fără categorie

Urcând pe drum fără indicatoare
Cu cube care se perindă accidental
Deși aripa frântă tare doare
Lupt mai avan să ajung la mal.

Pe Țărmul unde nu mai e durere
Unde șuvoaiele năvalnice nu cad
Fuioare de lumini, plutesc în ‘nalte sfere
Iar neputințe se topesc și ard.

Privesc la El cu nimeni altul asemeni!
Pășesc pe urma pașilor slăviți,
Bogat în mila, iubitor de oameni,
Om al durerii, ochii-I sfinți, mereu smeriți.

Cum Doamne pot să fiu ca Tine,
Să calc mereu pe sfânta-Ți urmă?
Să răspund urii făcând numai bine
Să mă jertfesc alături de a Ta turmă?

Cu penele cele de aur smulse,
Vreau să pășesc mereu, mereu, înainte,
Că și ale Tale mâini au fost străpunse
Dar Tu ai avut doar binecuvântări Părinte!

Viața este un loc de trecere greoi și strâmt,
Un loc al transformării spre mai bine.
O vale unde poți ajunge un ratat sau… sfânt!
Depinde doar de cine asculți, de cine!

Eu am ales să lupt mereu cu mine
Să pot să fiu desăvârșită -n vreme,
Menirea mea-i să o sfârșesc aici cu bine
Ca la plecare să nu am a mă teme!

Sus pe metereze, la luptă, înainte!
Să nu lăsăm lumea să ne doboare jos.
Mai scumpa-i veșnicia ca și un blid de linte
Veghere strig acuma, mireasa lui Hristos!

Greta A
Bedford 12 12 ’24

Nu pot să cred că cei de la putere
Confiscă țara, pentru a câta oară?
Voința poporului o calcă în picioare
De al nostru vot ” la basc’ îi doare”

Brăzdată de durere și de ură,
Cuvinte-s aruncate cu putere
Se minte se înșală și se fură
În Romania astăzi în înalte sfere.

Din nou suntem de râsul lumii
Democrația e călcată în picioare!
Plătim tribut șarlataniei humii
De noi la drept vorbind „la basc’ îi doare”.

Lozinci, și dinții scrâșnind a ură,
Se văd în fruntea țărișoarei mele,
Au jefuito oameni plini de zgură
Rușinea cine, cine o so mai spele?

Pentru interesele de grup
Se calcă totul în picioare
Voturile in grabă se anulează..
Înțelegerile se rup. „La basc’ îi doare.”

Unde trăim în care lume oare,
Când drepturile sunt călcate la vedere?
Atâta nedreptate cumplit doare….
Grămezi de avuții au cei de la putere.

Doar Dumnezeu din cer mai poate a ne salva!
Corupția este in toi, este la ea acasă.
Spun că suntem liberi, deci putem tăcea!
„La basc’ ii doare” de noi nici că le pasă.

Pictură și versuri: Greta Andreica
(Prin arta simbolurilor, incerc să arăt urâțenia creației umane în comparație cu măreția creației divine. Aceasta lucrare am făcut-o în 2023, dar se potrivește ca o mănușă în situația actuală,inclusiv lozincile scrise de atunci..titlul ei este „Protest” )

Eu sunt țărâna umplută cu lumină
De însăși mâna Ta și glasul Tău,
Ca să mă absolvești de orice vină,
Să mă asemeni Ťie, Dumnezeu.

M-ai frământat când eram o ruină,
Ai pus în mine dragoste, tărie,
Mi-ai dăruit credință și lumină
Să mă închin smerită, Doamne, Ție.

Să pot să-ți fiu folositoare,
M-ai pus și în cuptor cum n-am gândit.
Prin boli, greșeli, prin încercare,
M-ai învățat că-i înțelept să fii smerit.

Că niciodată nu pot să mă ascund,
Să nu renunț în încercarea grea,
Să mă ridic oricând de orișiunde,
Dar să nu fur nicicând din Slava Ta!

Multe greșeli făcut-am pe a Ta cale,
Prin valea neagră a căderii am călcat,
Dar când toți m-au părăsit în vale,
Tu, Sfinte Tată, Tu m-ai ridicat.

O mână de țărână, om nevrednic!
Doar Duhul Tău în Har mă ține,
Mi-ai pus Lumina Ta în sfeșnic,
Doar Ea mă ajută să fac bine.

Tu mă iubești ca nimenea pe lume,
Chiar și în noapte văd iubirea Ta,
Ca unui diamant mi-ai dat un nume,
Cărarea-mi luminezi cu sfântă mâna Ta.

Cum să-ți mulțumesc eu, nu știu, Tată,
Atâta ți-am greșit pe acest pământ!
Eu sunt minunea din palma Ta curată,
Sunt stropul de țărână ce îl vrei sfânt.

Cu umilință mă închin, Stăpâne,
În pulberea pământului pe care l-ai creat,
Că mi-ai făcut atâta, atâta bine
Și întreg păcatul Doamne mi-ai iertat.

După căderi și zbateri fără număr,
Îți mulțumesc că nu mai lepădat,
Mereu m-ai ridicat pe al Tău sfânt umăr,
Din calea Ta mă ajuți să nu mă abat!

Unde aș putea găsi în lume
O dragoste cum e iubirea Ta?
Ca din pierzare să mă adune,
Să reclădească iar viața mea?

Ești singurul care nu dă uitării
Pe omul ce anume l-ai creat.
Cât timp avem viață din înaltul zării,
Ne vrei cu gelozie Tu, Cel preainalt.

Greta Andreica, Bedford Anglia

.

Sunt vulturul ce zboară în înalt,
Mai sus de traiul zgomotos
Ce se ridică în zilnic salt
Să fie în preajma lui Hristos.

Nu e ușor să te ridici după cădere,
Când frânta aripă încă doare,
Și nimănui nu-i pasă de a ta vrere
Sau dacă a ta credință moare.

Nu e ușor dar Harul dă putere
De șapte ori de cazi pe cale
Tu poți să te ridici din grea cădere
Hai nu mai sta în neagră vale!

Vulturul se înalță către cer,
Deschideți aripile chiar de doare,
Iubește chiar în cruntul ger
Că ea, iubirea în veci nu moare.

Știu că greșești și tu ești om ca mine
În carne, în fire, este neputință!
Dar Dumnezeu ne ajută, El ne ține,
Ridică-te, nu renunța! Zidește pe credință!

Cât ai viață nu e prea târziu
Lasă mândria, lumea, somnul
Nu mai rătăci în firesc pustiu
Te ajută chiar Isus, El Domnul!

Pe înălțimi la luptă frații mei
Când unul cade să nu fim nepăsători
Să ardem să luptăm ca niște lei
Să ne iubim suntem cu toți datori.

Bogat nu ești de ai avere
Pe care o etalezi mereu,
Dacă porți aur la vedere
Și argați roiesc in jurul tău!

Nu ești bogat cât te robește
Tot ce are lumea valoros
Chiar dacă contul îți tot crește
Și ai mașini și case din prisos.

Când pacea însă o ai in viață
Păcatul de ți-a fost iertat,
Cuvântul Sfânt de îl ai povață,
Atuncea da, tu ești bogat!

Când Dumnezeu este cu tine
Ș-ai sufletul mereu curat,
Când faci in jurul tău doar bine,
Prietene, tu ești bogat!

Nu este bogăție în lume
Să-ți de-a liniște în ceasul greu
Să te ridice, sa te ajute,
Precum o face Dumnezeu.

Prietene de ce întârzii oare?
Te cheamă Dumnezeu de atâta timp!
Că să fii fiul Său, să-ți dea onoare,
Să îți dea cunună și cerescul nimb.

Ce te reține în lumea mare
De nu te întorci la El să îl slujești?
Că toate aici sunt trecătoare,
E șansa ta cât încă mai trăiești!

Că după moarte, Biblia ne spune,
Nu este șansă pentru muritori
Acuma cât trăiești, ești viu în lume,
Intoarce-te înainte ca să mori!

Există rai, există mântuire,
Există Har pentru cel păcătos,
Intoarce-te! Să nu ajungi în pieire
Te cheamă azi Isus Hristos!

El a murit pe-o cruce pentru tine,
Plătind păcatul unei lumi întregi.
Trebuie să crezi în Jertfa Sa, în Sine,
Liber te face, să poți să îl urmezi.

Greta A. Bedford

.

E ziua ta, comoara mea iubită!
Bobocul cel gingaș e floare acum.
Vad cum rodești, îmi ești neprețuită,
Fii binecuvântată pe al vieții drum!
Mă uit la tine, ești în floarea vieții,
Deșteaptă și frumoasă și înțeleaptă,
Văd cum te zbați în lumea trecătoare
Cu valurile vieții în manieră dreaptă.
Chiar Dumnezeu a pus în tine
Talent și înțelepciune și putere,
Ești feminină, dulce și suavă,
Dar ești și leu și stâncă când se cere.
Ñu te întrista cånd cei răi au succese,
Iar mediocri lumii puterea o dețin,
Tu să rămâi cu conștiința liniștită,
Cel credincios e binecuvântat deplin.
Să ieși din chingile care te țin legată
Tu ești un șoim ce călătorește în înalt
Iar stăvilarele ce se ivesc în cale
Sunt un prilej pentru un nou salt.
Nu omul te va ajuta să învingi
Când împăienjenite țesături se arată,
Atunci când cad în hăuri vise, năzuinți,
Ci Cel Preasfânt care îți este Tată.
Rămâi cum ești sensibilă și caldă
Împarte dragoste, lumină, în jurul tău,
Făcând așa vei străluci mai tare
Și vei închide gura spartă, ochiul rău.
Tu ancorează-te in Dumnezeu în toate,
Te luptă să faci sfântă voia Să!
Sigur, El de grijă o să-ți poarte
Și binecuvântată fi-va viața ta.

Greta Andreica
Pentru prețioasa mea fiică: Alexandra Ana
17 iulie 2024 Bedford

La mulți ani iubita mea!

E vreme grea, de apostazie,
Când omul este ridicat la rang de zeu
Dușmanul traiectoria și-o scrie
Chiar prin biserici pune semnul său!

E vreme grea când sfinții adorm pe cale
Cuprinși de vraja lumii se îndoaie,
Sorbind pocalul cu mândrii, și bogății deșarte
Mulți cad în luptă, lenevesc, se înmoaie.

Din adâncimi se scoală duhuri rele
Din cloaca de întuneric și păcat,
Se zbate fiara cu putere mare
Știe satana că în curând va fi legat.

El vine doar să prăpădească
Să fure, să ucidă, să înșele!
Popor creștin, trezire la la viață!
Ca Sângele divin, păcatul să ni-l spele!

Toți pe genuchi la rugăciune,
Cu Sfânta Carte în mână în orice vreme,
În vene s-avem râu de Apă Vie
Lângă Hristos n-avem de ce ne teme!

Mână cu mână, umăr lângă umăr ,
Să ne așezăm în linie de luptă,
Să nu lăsăm vrășmașul să facă iar spărtură
Să apărăm cetatea redută cu redută!

Nu lăsați lumea, cu a sale obiceiuri,
Să intre în casa sfântă, cu chipul ei hidos,
Tăiați din rădăcină răul din inimile voastre,
Fiți plini te teamă sfântă, solia lui Hristos!

La rugăciune, la post și la veghere,
Ne cheamă azi Cuvântul toți să ne ridicăm!
Din tulburele ape să mergem spre sfințire
Că altfel credința-n în noi slăbește și cădem.

Nu vă încuscriți cu lumea, cu păcatul,
Zidind altare zilnic idolilor mulți,
Vedeți cum râvna încet, încet, tot piere,
Că șarpele cel vechi, ia descălțat pe mulți!

Toți pe genuchi la rugăciune,
Cu Sfânta Carte în mână în orice vreme,
În vene s-avem râu de Apă Vie
Lângă Hristos n-avem de ce ne teme!

Se vede borna de final al lumii
Când Mirele pe nori va reveni
Să cumpărăm ulei pentru candele
Trezire, strig! Nu-i timp de a ațipi.

Bedford : iulie ’24

Dragostea celor mai mulți se va răci,
Tu să fii treaz, o clipă nu dormi!
Veghează plin de Duhul Sfânt în post
Nu mai pierde vremea fără rost.
Fii torță aprinsă, fii un vigilent străjer,
Ca să îmbărbătezi pe frații tăi spre cer.
Un zâmbet cald, o mână întinsă fii
Luptă în rugăciune în nopți târzii.
Exemplu fii în toate, dăruind iubire,
Pune dragoste și râvnă în slujire!
Nu aștepta răsplată pentru osteneală niciodată,
O vei primi în cer, la răsplătirea dreaptă.
Mărturie ești chemat să fii pe cale,
Nu te încurca deci cu nimic din Vale.
Ține cărarea dreaptă către cer
Ca să salvezi în jur pe cei ce pier.
De mila nu îți plânge în cumplită luptă
Chiar Dumnezeu este cu tine, te ajută!
Tu ești lumina lumii, o stea, un felinar în noapte,
Fii credincios, nu asculta străine șoapte!
Iar de-ai căzut, nu sta în mocirlă jos,
Ridică-te, sprijin îți este chiar Hristos!
Cel neprihănit, când cade, se ridică,
Tu ești ostaș! Să nu ai nici o frică!
Ține mărturia lui Isus, fii cu credință tare,
Ca munți de necredință să cadă toți în vale.
Fața îți fie plină de lumină, vorba s-o ai blândă,
Să scapi pe mulți de veșnica osândă.
Ca la sfârșit de drum, chiar Marele Stăpân,
Să poată a te primii cu drag în al Său „Sân”
Răsplată vei avea atunci pentru vecie
Deci nu-i păcat să pierzi această șansă data ție?
Greta. Andreica 28 iunie.’24 Bedford