Categorie: poezii

Categorii
poezii

La ceas de seară


E seară peste lume,
e seară-n univers
mă uit cu grijă-anume
privesc al vremii mers.

În tinda casei mele
se-aprinse o lumină,
pământu-i plin de rele
sfârşitul o să vină.

Opaiţul din casă
se leagănă uşor,
o lacrimă se lasă
şi curge-ncetişor…

Cei sfinţi se-adună-n taină
puţini, tot mai puţini
căci pământeasca haină
i-a prins pe mulţi creştini.

Tiptil coboară umbre
se-aşează în tăcere,
privelişti tot mai sumbre
se-arată la vedere.

De veghe-n posturi grele
puţini au mai rămas,
se sting în ceruri stele
E cel din urmă ceas.

Categorii
poezii

Pe cale cu Iubirea


Iubirea care vine din Iubire
Te-nvăluie ca marea-n unduire
Te-nvăluie c-o dragoste de foc.
Te-nvăluie-ntr-o cosmică plutire
Cu unde care duc spre nemurire
Şi te aşează în cerescul loc.

Şi tu domneşti cu Tatăl dimpreună
Acolo unde oştile se-adună
Acolo-n slăvile cereşti de sus.
Şi aicea chiar de umbli prin furtună
Nu te-mspăimânţi când împrejuru-ţi tună
Căci tu, mergi mână-n mână cu Isus.

Şi valuri vin lovind-cu-a lor furie
Dar de priveşti mereu spre veşnicie
Rămâi de neclintit în drumul tău.
Aşa cum farul nu se clatină-n urgie
Ci strălucind cu-a lui lumină vie
Îşi împlineşte-n orice vreme scopul său.

Iubirea care vine din Iubire
Te-ajută-n drumul tău spre nemurire
Îţi dă puteri să treci prin orice greu.
Înaintând mereu în cosmica plutire
Crezând în Cel ce e Nemărginire
Ai să ajungi acasă-n Raiul Său.

Categorii
poezii

Pregătire

Pregătire


Zboară timpul peste noi şi goneşte-n cale
Ni se pare că s-a dus, a trecut la vale…
Viaţa noastră însă fuse cea care-a plecat,
Tot lucrând mereu, mereu, viaţa a zburat!

Gârbovit-am tot cărând, la poveri pe cale
A slăbit piciorul nostru, nu mai este tare.
Am crezut că timpul trece, fuge-n depărtare
Însă viaţa a zburat… s-a pierdut în zare.

Uite timp mai este, iată, altul se arată,
Viaţa ne trecu ca-n vis, iar drumul se gată.
Funia de argint se rupe a slăbit-o timpul
Dar acasă sus în ceruri pregătit e nimbul.

Vasul de aur se sfărâmă, a şubrezit pe cale
Iar piciorul şchiopătând, alunecă la vale…
A-nflorit acum migdalul, părul s-a albit
Timpul aicea dăruit, uite-l, a fugit!

Plâng castanii unduios, plâng încetişor
În adânc se zbate iar, acelaş tainic dor
Către Tine Doamne sfânt astăzi noi privim
Veşnicie ai sosit… uite că venim!

Categorii
poezii

S.O.S.


S.O.S. salveaza-ti azi viata
Timpul lumii este la asfintit
Hristos revine!Mireasa este gata!
Prietene, te intreb „esti pregatit”?

Cand va veni pe nori de slava
Isus, sa-si ia poporul cel ales
Lumea intreaga o sa aiba…
Un soc! Vazand al vremii mers!

Va fi socant sa vezi deodata
Pe nori venind ca pe uscat
Cu ingeri si cu mare fala
Pe al slavei Domn si Imparat

In slava atuncea fi-vor ridicatI
Cei ce au trait curat si sfant,
Ce s-au pastrat aici neantinati
In zbor inalt pluti-vor ca un gand!

Iar din morminte-ntr-o clipeala
Toti sfintii vor zbura spre cer
Fiind transformati toti cu iuteala,
S-or despartii de cei ce pier!

Care ramasi privind spre zare
Uimiti, inspaimantati atunci,
Vor regreta ca nu au dat crezare
Se vor trezi plangand ca niste prunci!

Vor crede atunci pe loc Scriptura
S-or tangui amar ca n-au crezut
Ca nu si-au infranat limba si gura
Iar locu-n cer pe veci va fi pierdut!

S.O.S.Isus revine! Cine crede asta?
Caci lumea-ntreaga alearga la desfrau,
Se bea, se fura,se minte, se inseala,
Nelegiuirea curge-n goana ca un rau.

Semnele sfarsitului se arata,
Pacatul este astazi la apogeu
Destrabalatii din desfrau fac arta,
Nu vor sa creada ca ce fac e rau.!

Pacatul a patruns si-n locuri sfinte
Ca sa distruga ce mai e curat
Deci frate, sora, tine minte!
Sa nu te lasi de lume intinat!

Ca nu mai este mult si vine Domnul
Cand sfintii vor zbura spre cer,
Vegheati sa nu va prinda somnul
Nu ramaneti in randul celor care pier!

Iar tu ce nu-L cunosti pe Domnul
In ceasul de pe urma eu te chem
Sa-L cauti cu intreaga ta fiinta
Sa nu ramai aici jos sub blestem!!

amin 20 06 2010

Categorii
poezii

Inundaţii înconjură ţara


Inundatii inconjura tara,
Se clatina cerul cu nori.
Apele ies din matca afara
Privind, esti cuprins de fiori.

Oamenii-si plang agoniseala
Ce zace distrusa-n namol,
Ploua cu apa si lacrimi in tara
Recolta-i distrusa, pamantul e gol.

Siretul si Prutul inunda Moldova
Oamenii plang si privesc disperati
Dunarea creste, iar eu chem cu slova
Sariti, ajutati! Ca toti suntem frati!

Tara sufera cumplit de lipsa iubirii
Se fura, se insala, se minte, se bea!
Cei ce conduc, au supt ca vampirii,
De vina, insa-i poporul, perceptia rea!

Paduri intregi au fost defrisate
Ramanand muntii ciungi si golasi,
Fabrici si bunuri deavalma luate,
Pe strazi cersesc batrani nevoiasi.

Se va pune impozit pe pensii,
In tara se face macel in popor…
La medicamente se taie subventii
Spitalele-s murdare, bugetul e gol!

Unii se lafaie-n lux si palate
In timp ce poporul intreg e sarac
„E criza” ne spun bogatasi pe-nserate
Care iau din tara tot ce-i „caimac”

Unde-s promisiunile rostite la alegeri?
Vorbe mari, care doi bani nu fac,
Toti se spala pe maini, tin prelegeri,
Tara este apasata, poporul sarac!

Va chem sa ne-ntoarcem la Domnul
Sa ne smerim cu plans si cu post
Popor Roman! Trezeste-te! Lasa somnul
La Dumnezeu vei afla al tau rost!

amin
scrisa in timpul inundatiilor din iulie 2010

Categorii
poezii

Har

Pentru nepotica – Debora

Debora si marea 28iunie2011

Har si dar si pace-n plin,
Pentru tine prunc sublim
Ochi caprui, nasuc micut
Parul drept, chipul dragut.

Domnul din cer ni te-a dat,
Cortul e cu tin’ bogat
Dumnezeu te-a uns cu har
Dandu-ti vindecare-n dar,

A plouat de sus in tine
Picaturile-I divine!
Ti-a dat Dumnezeu in dar
Pace dulce si balsam.

Astazi vin in fata Ta
Tata sfant a te ruga,
S-o pazesti de tot ce-i rau
S-a o faci copilul Tau!

Ca sa creasca mare Tata
Intelepciune fie-i data,
Curga peste ea putere
Ca viata sa-Ti ofere.

Fie ca Debora din Scripturi,
Ca de ea sa te induri.
Multumesc Parinte drag
Pentru harul Tau sireag!

24 ian. 2007

AMIN

Categorii
poezii

Ridica-ne Doamne !


Te caut bâjbâind prin neputință
Si ma intreb „unde esti Doamne?”
Cu intreaga mea fiinta,
Boli si dureri trag de mine in jos,
Simt ca ma afund! Da-mi putere Hristos!

Duhul ce-n mine L-ai pus lupta mereu,
Lacrimi uscate pe pleoape Te striga
„Vino Dumnezeul meu!” Lupta-i apriga.
Ma vad in zdrente si desculta uneori,
Strang de un brau ce se destrama
Si nu-mi mai ajunge,
Gandul ma duce la sulita ce te strapunge.

Cati spini in carnea Ta au intrat,
Iar eu ma zbat in mocirla si pacat.
Ma ridic cu greu si merg taras uneori
Imi zdrelesc coatele si ma napadesc sudori
Strig dupa Tine la o cotitura prea brusca de drum,
Tine-ma Doamne in picioare!
Ca fara de Tine si Harul Tau ajung scrum.

Ma uit la frati preaiubiti ce straini mi-au ajuns,
Cautam in graba o vorba sa dam un raspuns,
Ne amagim singuri…
Ca madulare in trupu-Ti suntem.
Cand Tu, ai dat totul si ai murit pe lemn!

Sa ne iubim, porunca ne-ai dat,
Iar noi ne privim circumspect si ciudat.
Ar trebui sa ardem pentru Tine,
Dar noi tinem de programe ce au ajuns o rutina.
Nu poti sa ridici o mana spre cer
Ca esti privit ciudat si te simti stingher,
Avem judecati si principii, o etica seaca si rece,
Dar nu avem bucuria trairii depline
Ce in veac nu mai trece.

Te chemam sa vii Doamne!
Sa ne golesti de noi si sa ne umpli de Tine!
Sa avem bucuria trairii depline.
Ne iarta pieptul prea umflat uneori
Cand ne inchipuim ca gandesti ca si noi,
Cand Tu Doamne esti sfant si curat,
Iar cel ce venit-a la Tine n-a fost alungat.

Ridica Doamne boala si neputinta,
Primeste lacrima de pocainta,
Fa sa cada barierele
Ce Satan le-a ridicat intre noi.
Sa fim cu totii una,
Cum Tu cu Tatal esti pentru totdeauna!

2 sept. 2002 amin

Categorii
poezii

Un nume nou

„…si-i voi da o piatra alba si
pe piatra aceasta este scris
UN NUME NOU
pe care nu-l stie nimeni
decat acela care-l primeste.”
Apoc. 2 v 17


Eu am un nume azi aici,
Dar, e un nume care trece
Ca azi sunt… om
Dar… sunt din lut
Iar viata… se petrece.

Eu… rupta am fost
Din… Duhul Tau,
Din… vesnica gradina,
Am fost fica de Dumnezeu,
Acum sunt lut… sunt tina!

Suflarea Ta o am in nari
Si nazuiesc spre stele,
In dragoste Tu m-ai creat
Mi-ai dat cuvant si mi-ai dat sfat,
Sa pot vorbi cu ele.

Cand m-ai vazut cazand de sus
In pulbere… in tina,
Tu l-Ai trimis pe Fiul Tau…
Sa aduca jertfa trupul Sau
Sa semene in lut Lumina!

Un nume nou Ai pregatit
In cerul plin cu stele,
Pe frunte ca sa-mi fie pus
Ca tot ce-i vechi sa fie dus
Si sa ma scapi de rele,

Eu sigur stiu ca nu-s de-aici,
Din valea cea de plangeri.
Ca Duhul ce-n mine l-ai pus,
Ma cheama zilnic sa merg sus
In tara cea cu ingeri!

Astept s-ajung in tara Ta,
Astept s-ajung acasa!
Un nume nou am sa primesc,
Acolo eu o sa traiesc
Si am sa fiu mireasa!

amin iun 2010

Categorii
poezii

Privesc către Tine

Ridică-mă Doamne din hău
Şi pune-mi piciorul pe stâncă
Smulge din mine tot ce e rău
Spală-mă-n sfânt sângele Tău
Şi adu-mi pocăinţa adâncă.

Har adu-mi Doamne din rai
Căci toate prin Tine se-arată
În dreptu-mi o Doamne de stai
Smerită te rog, voinţă să-mi dai
Putere de-nfăptuire curată.

Orice dar bun, vine de sus
De la Tine Părinte-al luminii
În inimă Undelemn când e pus
Căinţă şi har cu El este-adus
Şi-ncep să-nflorească toţi crinii.

Privesc către Tine cu sufletul greu
Mă arde păcatul, mă doare!
Ridică povara din sufletul meu
Rănită strig către Tine mereu
Adu-mi în viaţă iar soare!

amin

Categorii
poezii

Mesager


Prooroc, înseamnă să fii dedicat,
Cu trup şi suflet pentru Dumnezeu,
Sa fii mereu numai de Tatăl învăţat,
Dispus să treci cu El prin orice greu.

Prooroc înseamnă să fii gura Lui,
Să mergi pe drum oricât e de gropos
Fără pardon! Să spui mesajul orişicui
Să n-aştepţi niciodata un prinos,

Prooroc înseamnă să mergi drept,
Chiar dacă-ai sa plăteşti cu sânge,
Sa fii de neclintit! Ca inima din piept
Să nu te-nduioşeze când se plânge.

Prooroc înseamnă să dai tot ce ai
Nimic, nicicând sa nu precupeţeşti
Pentru mesajul sfânt atent să stai
Exact să-l spui, să nu greşeşti…

Isaia, Ieremia, Ezechiel, prooroci
Vestiţi… din vremea de demult,
Au fost smeriţi, au fost doar… voci
Si au platit un preţ, i-a costat mult!

Osea, Daniel, Amos si Ioel erau si ei
Trimişi… pentru o vreme pe pământ
A cerului de seamă prooroci şi mesageri
Mereu la dispoziţia Acelui Pururi Sfant!

Jertfindu-se mereu de ei neţinând seama,
Aşa trăiau prooroci-n vremea de demult!
Astăzi… de multe ori rămâne numai forma,
Dar vai! E goală, zăngăne dar n-are conţinut!

Voi cei chemaţi acum în vremea aceasta
Ca sa fiţi mesagerii, trimişii Tatalui de sus
Vă-ndemn s-aveţi traire şi părtăşie strânsă
Cu Iehova Dumnezeu si Domnul nost’ Isus!

amin 07 iunue 2010