Pe un crâmpei de cer, alerg spre Tine,
Să te cuprind în brațe cu nesaț..
Dar când privesc adânc în mine,
Văd ce puțin am adunat sub al meu braț!
Și mă întreb atunci cu disperare
Ce aș putea în taină să adun
Când bucuriile in Duh sunt rare
Iar aprecierile sosesc mereu. „postum”