Ai plecat măicuță dintre noi
Să te odihnești de alergare,
Azi privesc în spate și înțeleg
Viața este așa de trecătoare.
Câte aveai de pus în rânduială,
Câte planuri nu ai mai făcut
Toate au rămas în amintire
În sufletul ce geme uneori tăcut.
Anii au trecut ducând cu sine
Viața noastră cu a ei poveste,
Astăzi sunt și eu la vârsta în care
Ai plecat deodată fără veste.
Fetele care fugeau pe langă tine
Azi sunt mari plecate-n depărtări
Acum pe lângă mine-s alte fete
Dăruite de Acel ce e stăpân pe zări.
Ea viața își urmează ciclul
Cel știut și rânduit de sus
Chiar de ne iubim atât de mult viața
Deodată conștientizăm ca ea s-a dus.
Printre zbateri și dorințe, idealuri,
Vise, planuri câte sunt de înfăptuit,
Ne amintim că viața aicea
Are totuși un real sfârșit.
Douăzeci și trei de ani trecură
Ca un vis aicea pe pamânt,
De la ziua când chemată ai fost din slavă
De Acel ce este pururi sfânt.
Azi privind în urmă printre lacrimi
Cer să am putere în pocăință
Ca atunci cand voi pleca din lume
Să fiu mântuită prin credință.
Cer în umilință mântuire,
Pentru toti ai mei pe care ii iubesc
În ziua din urmă la marea întâlnire
Să fim toți acolo în raiul ceresc.
Să ne întâlnim acolo în ceruri
Unde lacrimi și durere nu mai sunt.
Unde locuiește Acela care este
Sfânt, sfânt, sfânt, de trei ori sfânt!
Greta Andreica 03. 11. 2017
in 4 nov. se implinesc 23 de ani de la moartea mamei mele dragi Ghiran Ana