Legi umane

Sunt legi ce rup o lume-n două
Care slăbesc a dragostei liant,
Sunt depărtari ce date-s nouă
Deși ne uda aceiași rouă
Sunt legi umane care ne despart.

Aș vrea să adun în palme orizontul,
Liberi să umble oamenii sub cer!
Așa precum creatu-ne-a Înaltul
Să fim în toate unul ca și altul
Nimeni să nu se simtă aici stingher.

Exista reguli, e normal să fie
O ordine ca să putem conviețui
Dar dincolo de legi există o ierarhie
Și nu pot spune cu mândrie
Că știm corect a cântări.

Tronează banul rege al libertații,
Dacă-l deții poți merge unde vrei,
Cu el deschizi oricare drum al vieții
Deschizi chiar ușa nedreptății
Și nu mai ai nevoie de nici un temei.

Aș vrea să țin în brațe infinitul
Să pot s-adun toți norii de pe cer
Ca Africa și Asia, pământul
Să fie libere precum e gândul
Sorbind cu bucurie timpul vieții efemer.

Greta Andreica. 11 sept 2017

 

 

 

Acest articol a fost publicat în poezii și etichetat cu . Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>