O ultima nadejde

O ultima nadejde

Ma uit la biata inima-mi pustie,
Ce aduna doar tristete si amar,
Dar care asa legata e de glie
Si vad doar zbatere si lupta in zadar.

Am vrut sa strang naluca fericiri
O clipa doar s-o tin la piept,
Dar s-a facut tarziu in largul firii
Si nu mai stiu si nu mai pot s-astept.

E seara, e racoare si e ceata,
Si bate vantul, e pustiu pe stanca,
O clipa doar a mai ramas din viata,
Iar tulburarea-n pieptu-mi e adanca.

cad frunzele nadejdii-n jur mereu,
Sunt galbene, lipsite de viata,
Iar drumul este abrupt si greu….
Si-n jur e frig si ploua… si e ceata!

Chiar daca tot in jurul meu se surpa,
Chiar daca totul este ne-mplinire….
O ultima nadejde, cea din urma,
Ma indeamna sa alerg catre iubire.

Greta Andreica
18 oct.2013