Categorii
poezii

Soarele şi luna


Soarele şi luna alunecă pe cer
Dar niciunul nu este stingher!
Soarele încălzeşte, dă viaţă, iar
Luna e regină, este un bun far.

Soarele şi ziua sunt îngemănaţi,
Luna şi cu noaptea sunt doi fraţi.
Soarele-i stăpânul, totul luninează,
Luna e regina, nopţile veghează.

Luna se hrăneşte din măreţul soare,
Ea lumina lui poartă până moare.
Norul nopţii gros luna-l luminează
Şi misterioasă sus pe cer veghează.

Astrele sunt pilde care ne vorbesc
Locul niciodată nu şi-l părăsesc.
Fiecare-n parte lucrul şi-au făcut
Sunt ascultătoare de la început.

Soarele, Viaţa, Regele, Iubirea
E Hristos Isus, El e nemurirea!
Fără a Lui lumină noi suntem pierduţi,
Rătăcim în noapte ca necunoscuţi.

Luna fără soare nu ar avea lumină
Ar fi rece, goală,veşnic peregrină.
Soarele o învie, o înnobilează,
E regina nopţii, sus pe cer veghează.

El Isus e Soare, Regele lumini
Noi creştinii luna, suntem peregrini,
Ne luăm lumina din lumina Lui
De al nostru Soare, spunem azi oricui.

Noi trăim acum acest mister,
Ne înnobilează Regele din cer.
El lumina lumii, dăruie Lumină
Cine îl ascultă va fi-n cer regină.

Greta Andreica
20 Martie 2013

Categorii
poezii

Biruitorii

Viata din belsug

„V-am scris, părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. V-am scris, tinerilor, fiindcă sunteţi tari, şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi, şi aţi biruit pe cel rău.”(1Ioan 2.14)
„….tot aşa, acum trebuie să vă faceţi mădularele voastre roabe ale neprihănirii, ca să ajungeţi la sfinţirea voastră!”(Romani 6.19)

Sfinţii-s liberi de păcat
Poftele le-au răstignit,
Ei în sânge s-au spălat
Cu Hristos s-au înfrăţit.

Ei trăiesc acum prin har
Viaţa ce o au aici.
Lumea-i cheamă în zadar
Lui Hristos sunt ucenici.

Sfinţii stau în adunări
Plini de foc pentru Hristos,
Căci privind spre alte zări
Rabdă orice, trăiesc frumos.

Cel ce domină azi lumea
N-are chiar nimic în ei
Ei trăiesc de aici minunea!
Că nu au alţi dumnezei.

Crucea o duc cu bucurie
N-au pricină de întristări
Ei sunt dezlegaţi de glie
Ţara lor e-n alte zări.

Părtăşie au în Duhul
Chiar cu Dumnezeul viu,
Ei iubesc mai tare cerul
Văd pământul „un pustiu”.

„Ard” atunci când unul pică
De pe calea lui Hristos,
Totul fac şi îl ridică
Nimic nu e de prisos!

Sfinţi n-au un nume mare,
Ei rămân neobservaţi
Mulţumiţi în orice stare,
Ei sunt simpli, printre fraţi.

Dar sunt mari în rugăciune,
Stând la sfat cu Domnul lor.
Tremură plini de tăciune
Toţi demonii din Şeol!

Ei au biruit pe cel rau
Şi puterea lui au frânt,
Vegheatori în rugăciune
Ascultare si Cuvânt!

amin